Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
20:46 23 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DunăreaCălăuzăTuristică Defileul Dunării - „Frumuseţea pitorescului său este de o grandoare apăsătoare“ (I)

ro

29 Apr, 2023 16:18 4299 Marime text
  • Primul capitol este dedicat prezentării generale a Dunării „de la izvor până la frontiera României“ în care regăsim informații de cultură generale despre fluviu. Al doilea capitol ne introduce în Dunărea românească, fiind structurat la rândul său în trei subcapitole: Defileul Dunării, Dunărea de la Turnu-Severin la Brăila, Dunărea maritimă (de la Brăila la Mare). 

În anul 1935, după ce vizitează Dunărea, R.I. Călinescu publică în colaborare cu Administraţia Comercială a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă lucrarea „Dunărea. Călăuză turistică“.

Autorul este deja cunoscut  pentru o altă  operă, asemănătoare acesteia, „Cutreerând Dobrogea Meridională“, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța. Lucrarea de față prezintă, asemenea unui ghid turistic, detalii despre Dunăre, ilustrând informația cu o mulțime de fotografii.
 
Autorul precizează încă de la început că volumul de față vine în sprijinul turismului intern, grav afectat de criza de la acea vreme. R.I. Călinescu notează că lucrarea este „un îndemn pentru vizitarea locurilor descriese“ ca urmare a „lipsei de întreprinderi turistice, de importanţa celor streine, care a făcut ca şi în această ramură de activitate să nu fim la înălţimea streinâtăţei“.
 
Pe parcursul celor 142 de pagini sunt notate informații prețioase necesare unui turist care dorește să exploreze tainele dunărere, stilul narativ folosit fiind accesibil, iar datele științifice  prezentate într-o maniera abordabilă tuturor. Cartea este structurată în două mari capitole cu patru anexe.
 
Primul capitol este dedicat prezentării generale a Dunării „de la izvor până la frontiera României“ în care regăsim informații de cultură generale despre fluviu. Al doilea capitol ne introduce în Dunărea românească, fiind structurat la rândul său în trei subcapitole: Defileul Dunării, Dunărea de la Turnu-Severin la Brăila, Dunărea maritimă (de la Brăila la Mare).

Anexele necesită o atenție sporită, fiind importante pentru turiștii vremii prin prisma utilității turistice a acestora. Acestea prezintă: Mersul vapoarelor de pasageri N.F.R, Călătoriile cu vapoarele N.F.R. Informaţiuni, Tarife N. F. R.



Continuăm cu expunerea lucrării antemenționate cu cel de-al doilea capitol intitulat sugestiv „Dunărea românească“. Capitolul debutează cu un preambul dedicat „Generalităților“. Autorul ne introduce, astfel, în Dunărea românească prezentând pe mai multe pagini Dunărea, trecând în revistă detalii geografie, economie, etimologice etc. Acesta realizează întregul traseu al fluviului de pe teritoriul României, adăugând și informații istorice relevante și captivante.

Primul subcapitol este intitulat „Defileul Dunării“, descris pe mai multe pagini. Autorul noteaza detalii despre atracțiile zonei vizibile în timpul excursiei sale cu vaporul în Defileu. Detaliile creeaza verosimil o panoramă impresionantă. Autorul integrează și informații istorice despre cetatea Columbara și Stânca Babacai.

Textul integrat în lucrarea antemenționată ne introduce în atmosfera acelor ani prin detaliile oferite și contrucția narativă spefică, cititorul parcurgând ușor rândurile redate mai jos. Redăm în cele ce urmează prima parte a acestui subcapitol, restul urmând a fi prezentat într-o ediție viitoare:
„Dintre variatele regiuni ale ţării noastre, cu care natura a fost atât de darnică, nici una nu se poate compara, în ceeace priveşte grandoarea şi complexul pitorescului, cu acest defileu.

Este unul dintre ţinuturile cele mai sălbatice şi mai singuratice ale ţării, învăluit într’o linişte misterioasă, plină de nostalgia amintirilor trecutului.

Frumuseţea pitorescului său este de o grandoare apăsătoare.

Numai cu Rinul se mai poate compara acest ţinut şi cetăţile, mai mult sau mai puţin ruinate (Oolubăţ, Sf. Ladislau, Tricule, Drencova, Cladova, etc.), presărate pe ambele maluri ale Du­nării, fac această asemănare şi mai isbitoare.

La Baziaş valea Dunării este largă iar apele fluviului se întind pe o suprafaţă foarte mare, ca un adevărat lac.

Baziaşul este un cătun format din vreo 40 case, căţărate pe stânci. Deşi o localitate foarte mică ea avea altădată o importanţă foarte mare ca punct terminal al liniei ferate dela Budapesta şi ca loc de trecere a mărfurilor din tren în vapor şi vice-versa.

Azi importanţa sa a scăzut. În port găsim totuşi oficiu de căpitănie, gară, poştă, telegraf, telefon, etc. Baziaşul este cap de cale ferată românească, ce deserveşte linia Baziaş - Timişoara, prin Iugoslavia. Vapoarele N.F.R., pleacă din Baziaş la ora 5 dimineaţa.

După aproape o oră şi jumătate de mers cu vaporul, ajungem la Moldova-Veche. Această localitate şi mai ales portul, sunt construite pe ruinele cetăţii romane: Mudua sau Mudava. Moldova - Veche, comună măricică, e legată de o parte şi de alta cu şoseaua naţională Orşova - Baziaş (Şos. Szechenyi).

În această regiune bate din direcţia N.E., vântul numit de localnici «Coşava». În port se află: căpitănie, agenţiile N.F.R., şi D.D.S.G., oficiul vamal, etc. Cale ferată nu există. Poşta se aduce cu căruţa dela Baziaş.

Locuitorii Moldovei-Vechi sunt politicoşi şi serviabili. Casele lor sunt curate. Mărfurile ce vând în port (fructe, lapte, brânzeturi, unt, păsări, etc.) sunt ieftine şi de bună calitate.

În Moldova-Veche există şi un mic muzeu archeologic, strâns piesă cu piesă de căpitanul portului. Aici Dunărea este încă destul de largă. După câtva timp de mers începe ostrovul Mol-dova-Veche, care se întinde pe o suprafaţă foarte mare şi ţine până la locul unde Dunărea începe să se strâmteze.

La stânga, agăţat pe munte la intrarea fluviului în defileu, se piteşte satul Coronini. Deasupra sa, sus pe vârful muntelui, se observă ruinele cetăţii Sf. Ladislau. Pe malul sârbesc, o cetate mult mai întreagă şi mai frumoasă, formată din 7 turnuri legate prin ziduri puternice, ce coboară din vârful muntelui până la malul Dunării, ne atrage brusc privirile. Este cetatea Columbaria sau Jerininigrad sau Galamboţ (pe sârbeşte), numită sinistru şi «castelul Dracului». Printr’un tunel săpat la baza muntelui pe care această cetate este construită, se strecoară o şosea.

Din mijlocul Dunării se ridică deodată stingheră şi ascufită, o stâncă. Este stânca Babacul în care se sparg valurile spumegânde ale Dunării. Nu este altceva decât un colţ de stâncă, rămas ca prin minune în picioare, în faţa urgiilor valurilor fluviului, dar care se vede că nu va mai rezista mult eroziunii, aceasta deducând după subţiimea sa dela nivelul apei.

Aşezată cam la jumătate distanţă între cele două ruini de cetăţi, mai aproape de aceea a Sf. Ladislau, stânca Babacai este înconjurată de numeroase şi triste legende care înoadă aci no­stalgia trecutului cu melancolia prezentului celor două cetăţi ce-şi stau faţă în faţă ca doi vechi duşmani care nu vor să dezarmeze nici măcar în faţa timpului, preferând parcă să moară în picioare, cu sabia în mână.

Cetatea Columbaria a fost odinioară o imporatntă fortificaţie sârbească de graniţă. Cetatea Sf. Ladislau din faţa ei, a fost construită în secolul al XV-lea pentru apărarea graniţei maghiare.

În această cetate era cât pe-aci să-şi găsească sfârşitul regele Sigismund, dacă nu l’ar fi scăpat din mâinile turcilor viteaza soţie a cavalerului Rozgonyi, care, înfruntând toate peripeţiile şi riscurile acestei întreprinderi războiriice, a venit aci cu galere pline de soldaţi.

Cât priveşte stânca Babacai, legenda spune că pe vârful ei ar fi pierit de foame şi de suferinţă, legată în lanţuri, soţia infidelă a altui cavaler, în dragoste cu un paşe din cetatea Galamboţ.

Cuprinşi de nostalgia trecutului ochii nu se mai satură să privească ruinele celor două cetăţi.“
 

Descarcă gratuit volumul „Dunărea. Călăuză turistică“, de R.I. Călinescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/dobrogeadigitala-acces-universal-la-informatie-dunarea-calauza-turistica-de-r-i-calinescu-5083.html?citesteIntegral

Sursă foto: „Dunărea. Călăuză turistică“, de R.I. Călinescu


Citește și:

#DunăreaCălăuzăTuristică: „Dunărea românească - Generalități (II)“

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari