Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:42 17 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Visătoare şi indiferentă, ca o eroină dintr-un film exotic...”

ro

09 Sep, 2021 00:00 1483 Marime text

 
  • O confesiune „patetică” a unei întâlniri exotice
Seria de jurnale semnate de scriitorul dobrogean Pericle Martinescu reprezintă o istorie vie a epocii, a vieții și operei autorului care a trăit aproape un veac, consemnând cu talent repere despre oameni, locuri și evenimente.

„Confesiune patetică” este titlul autoironic al volumului ce cuprinde însemnări ale junelui îndrăgostit, notate între anii 1936-1939. Subintitulat „Vulcanul iubirii”, jurnalul face dese referiri la o misterioasă figură feminină care i-a marcat autorului tinerețea.

În fragmentul reprodus mai jos, tânărul uită pentru câteva zile de suferințele sale din dragoste și se relaxează la Bușteni, la Căminul de odihnă al scriitorilor, cu hotărârea de a sta singur, „să citesc, să-mi ordonez inima şi creierul, în aerul tare din munţi”.

Are însă prilejul unei întâlniri interesante, cu o brunetă exotică din Constanța, a cărei apariție îl intrigă inițial, dar de care se apropie ulterior, devenind amici. E însoțit în această „aventură” de tânărul poet Ștefan Baciu.
 
„Astăzi am fost cu el la Sinaia, să cumpărăm reviste şi să ne plimbăm. Pe drum ne-am întâlnit cu o fată oacheşă, pe care am observat-o de câteva zile, plimbându-se mereu singură prin Buşteni. Ne-am întâlnit pe trotuare, dar n-am îndrăznit să o salutăm. Am trecut mai departe, ca doi nătângi.

După vreun ceas, ne-am întâlnit din nou în parcul din Sinaia. Era tot singură. Studia mărcile de automobile şi părea că nimic în afară de aceasta n-o interesează. Era îmbrăcată într-o rochie neagră, cu un pardesiu pus pe umeri, tot negru şi o poşetă în mână. Părea foarte degajată, ca o turistă americană, venită într-o ţară balcanică. Noi muream de curiozitate şi nerăbdarea de a o cunoaşte, dar n-aveam curaj.

Când a intrat în parc, ne-am luat după ea. Observând că o urmărim, a apucat pe o alee solitară ce duce spre spatele cazinoului, spre a ne atrage, desigur. În loc să ne ducem după ea, noi am intrat în cazinou. Ea a rămas singură, plimbându-se prin jurul cazinoului, visătoare şi indiferentă, ca o eroină dintr-un film exotic. Văzând că nu ne-am dus după ea, a venit după noi în holl-ul cazinoului, şi aici am acostat-o intrând în vorbă. Ne-am prezentat simplu, ea la fel, era de fapt o formalitate, fiindcă din vedere ne ştiam demult, şi ne-am împrietenit foarte repede.

E o fiinţă ciudată, nostimă, interesantă. E din Constanţa, se numeşte M. B. - noi am botezat-o mai demult Conchista Montenegru (Cuceritoarea în Negru) şi i-am şi spus aceasta făcând-o să se bucure - e studentă la Franceză, îi place să călătorească de una singură, acum tocmai se întorcea dintr-un voiaj în Franţa şi în drum spre casă, la Constanţa, a făcut o escală la Buşteni. Zicea că a intrat în cazinou să joace şi că mâine se duce la Braşov, să se plimbe. I-am propus să rămână la Buşteni, ne vom plimba împreună.

Fata aceasta - o fată de bani gata, după cum se pare - e un personaj de roman şi aş vrea s-o cunosc mai bine. Regăsesc în ea pe Penelopa Ioanid, eroină a romanului la care lucram, în came şi oase. Nu se deosebeşte mult, la caracter (fizic se deosebesc foarte mult) de L. şi desigur că se cunosc, sunt poate colege la Facultate.
Ne-am întors seara la Sinaia, pe jos, toţi trei şi eram foarte fericiţi, parcă ne cunoşteam de ani de zile. Ea era încântată că ne-a cunoscut, iar noi eram ca beţi de bucurie.
 
În fiecare seară ne-am întâlnit cu „Conchista Montenegru" şi ne-am plimbat prin Buşteni, pe strada principală, prin parc, la gară. Aseară, fiind lună plină am propus să facem o plimbare până la Diham. Ea s-a declarat de acord. Pe la ora 9, după ce-am mâncat, am pornit spre Valea Cerbului. Dar luna s-a ascuns curând într-un nor, fără ca noi să abandonăm planul. Ne-am continuat drumul, prin noapte, toţi trei - ea, eu şi Ştefan Baciu - până la cabana Diham. Acolo era închis. Am fi vrut să bem ceva, în cinstea acestei seri minunate. Pe o fereastră a unei încăperi din dos am zărit o femeie care se pregătea să se culce. Mai cu glume, mai cu vorbe bune, am făcut-o să iasă afară. Ne-a spus că e târziu, că localul s-a închis şi că toţi s-au culcat. Ne-am întors la Buşteni, unde, puţin după miezul nopţii, am lăsat-o pe M. B. la poarta ei. Ne-am despărţit, cu făgăduiala că ne vom revedea mâine.

Acum o cunosc destul de bine pe Conchista Montenegru. Faptul că e din Constanţa - e fiica unui avocat, la Bucureşti stă la căminul de studente - ne-a apropiat parcă şi mai mult dintr-o dată. Păr negru ca al ei n-am văzut încă niciodată. Ea însăşi e oacheşă ca o mulatră. Nasul subţire, faţa prelungă, ochii migdalaţi ca de orientală, gura nu tocmai frumoasă, dinţii urâţi chiar - însă toată făptura ei are un farmec deosebit, o distincţie rară, e o intelectuală fină şi o mare amatoare de călătorii. Vorbeşte cu un glas cuceritor, o dicţiune plăcută, sonoră şi conversaţia cu ea e o încântare. Curios: Conchista Montenegru seamănă leit cu Magdalena Rădulescu (pictoriţa), parcă ar fi surori (Nu au nimic în comun). Dar şi mai curios e că pe amândouă le cheamă Magda, amândouă sunt dobrogence, fiice de oameni bogaţi, amândouă firi aventuroase. Atât doar că una e pictoriţă, cealaltă studentă la Franceză.”
 
 
#citeşte mai departe în „Confesiune patetică. Pagini de jurnal intim (1936-1939). Vulcanul iubirii” 
#„Confesiune patetică. Pagini de jurnal intim (1936-1939). Vulcanul iubirii”
#Autor Pericle Martinescu

Dacă în urmă cu 122 de ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: imagoromaniae.ro
 
 Citește și:
#DobrogeaDigitală - „Confesiune patetică. Pagini de jurnal intim (1936-1939). Vulcanul iubirii”, de Pericle Martinescu: A fi român e adeseori inconfortabil
 
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari