Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:40 09 07 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu Cu Arghezi, la Mărţişor - „Pămîntul Dobrogei seamănă cu al Palestinei. Cred că Isus Hristos trebuie să fi umblat pe aici…”

ro

28 Dec, 2019 00:00 1885 Marime text

În volumul Umbre pe pânza vremii“, Pericle Martinescu dedică un capitol întreg vizitei pe care i-a făcut-o lui Tudor Arghezi, pe legendarul său „domeniu” de la Mărţişor, în primăvara anului 1956.





Idolul şi revelaţia tinerilor scriitori interbelici, Arghezi a fost singurul autor căruia Pericle Martinescu i-a solicitat un autograf, aşteptând cu stoicism la coada interminabilă de la librăria unde „titanul” îşi lansa Flori de mucegai, în 1932. Câţiva ani mai târziu, când l-a cunoscut personal, au vorbit despre Dobrogea şi fascinaţia marelui poet pentru acest „pământ fabulos”:


„Auzisem că în vara precedentă cutreierase cu maşina, împreună cu întreaga familie («cu tot tribul», cum spunea el), partea de sud a Dobrogei, şi m-am grăbit să-l întreb ce impresii i-au făcut acele meleaguri vizitate pentru prima dată, unde pe atunci se ajungea destul de greu, ca într-o aventură turistică aproape temerară şi plină de peripeţii.


Mi-a răspuns că a rămas nu numai impresionat, dar parcă legat - «o legătură curioasă» sublinia singur - de acest pămînt. Cînd i-am mărturisit că m-am născut şi am copilărit pe acolo şi că eu sînt cu adevărat «legat» de Dobrogea, mi-a declarat că mă invidiază, într-un fel, pentru această ascendenţă... «exotică».


Mi-a vorbit apoi despre ciudăţenia, despre asprimea şi (totuşi) familiaritatea aceea singulară a pămîntului dobrogean, «care te atrage de departe, dar se lasă cu greu să fie descoperit». Spunea că nici o provincie românească nu i-a produs senzaţiile pe care i le-a stîrnit Dobrogea, că avea de gînd să scrie o carte despre ea, Însă nu era pe deplin pregătit. («N-am străbătut-o decît pe jumătate».) I-ar fi plăcut să locuiască şi să trăiască acolo, dacă ar fi avut o fîşie de teren arabil. Numai astfel ar fi găsit cheia să desferece taina acestui pămînt fabulos şi să scrie cartea la care se gîndea.”
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!


În urma vizitei pe care i-o face la Mărţişor, mult mai târziu, „cînd el se afla la vîrsta venerabilă a senectuţii şi cînd nici eu nu mai eram tînărul dezlănţuit de altădată”, Pericle Martinescu consemnează în detaliu discuţia cu Arghezi şi îi face un portret remarcabil:


„Recunoşteam în vorbele lui aproape exact frazele din scrisul său, unde maliţia se întîlnea cu gingăşia şi unde metafora cea mai suavă ieşită din pana poetului avea ca revers invectiva cea mai virulentă ţîşnită din săgeata pamfletarului. Îl cunoşteam bine sub acest aspect. Era stilul său inconfundabil. Ceea ce constatam acum era că la el nimic nu venea forţat, nimic nu suna fals, totul se menţinea la nivelul adevărului şi al naturaleţii.


Mărturisesc că n-am întîlnit creatori, chiar printre cei mult mai mărunţi, care să fi fost mai lipsiţi de morgă, de infatuare, ca Arghezi. El nu făcea niciodată paradă de calităţile lui excepţionale, ca scriitor, se considera un «ins» oarecare, modest şi chibzuit, şi numai cînd cineva îl atingea în integritatea forului intim reacţiona cu toată vigoarea verbului percutant şi coroziv. Dar nici atunci nu acţiona cu răutate sau aversiune, ci cu luciditatea celui ce s-a lovit prea mult de semenii săi şi-i cunoştea prea bine ca să nu păstreze despre ei decît imaginea unor fiinţe dezbrăcate de orice tendinţă de mitizare, privindu-i ca pe nişte mecanisme reduse la limita strictă a condiţiei lor terestre.


Nu ne surprindea aşadar tonul acrimonios din relatările lui în legătură cu persoanele sau personalităţile aduse în discuţie. Meşter neîntrecut al arabescurilor literare cizelate cu migală În foişorul său retras departe de vuietul lumii, Arghezi avea în acelaşi timp o largă panoplie de atribute cu caracter practic - harnic gospodar, desăvîrşit cap de familie, nedomolit spirit justiţiar - cu antenele permanent îndreptate către pulsaţiile cotidiene ale vieţii din agora. Nu-i plăcea să idealizeze, după cum erau străine de el dezabuzarea sau mizantropia, Însă evocările lui atingeau totdeauna consistenţa amănuntului precis, prezentat într-un limbaj plastic şi savuros.”

 

„Dobrogea îţi intră în sînge”


Reamintindu-i de călătoria prin Dobrogea, autorul e curios să afle dacă impresiile culese odinioară îi mai stăruie lui Arghezi în memorie. Poetul răspunde entuziast, în cuvinte şi imagini memorabile:


„- Cum să nu ! Îmi sînt foarte proaspete... Mi-aduc aminte cum odată, fiind în drum spre Ecrene, am zărit pe coasta unui dîmb nişte bolovani care mi s-au părut urmele unui fenomen geologic. M-am apropiat curios şi, ajungînd la oarecare distanţă, am văzut cum bolovanii îşi desfăceau aripile şi zburau, plutind ca nişte oameni care băteau aerul cu braţele. Erau vulturi de mare. Priveliştea m-a impresionat adînc. .. Pămîntul Dobrogei seamănă cu al Palestinei. Cred că Isus Hristos trebuie să fi umblat pe aici. Pesemne că atunci cînd te aşezi în locurile acestea, în primul an buzele îţi ard de sete, în al doilea an începi să te obişnuieşti şi simţi că Dobrogea îţi intră în sînge. Da, aceasta este expresia cea mai potrivită : îţi intră în sînge. Aş vrea să scriu ceva despre Dobrogea şi sper că am să mai apuc s-o fac.”


#citeşte mai departe în „Umbre pe pânza vremii“ https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/umbre-pe-panza-vremii-de-pericle-martinescu-2702.html
#„Umbre pe pânza vremii“
#Autor Pericle Martinescu

Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: YouTube/captură TVR1


Citeşte şi:
 

#DobrogeaDigitală „Umbre pe pânza vremii”, de Pericle Martinescu: Sărbătorind doctoratul lui Mircea Eliade, în Târgul interbelic al Moşilor

#DobrogeaDigitală: Pericle Martinescu, despre Mircea Eliade şi angoasa înstrăinării
 
#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”: Pericle Martinescu şi Eugen Ionescu - corespondenţă din Paris
 
#DobrogeaDigitală: Pericle Martinescu şi Emil Cioran, doi noctambuli filosofând într-un oraş adormit
 
#DobrogeaDigitală „Uraganul istoriei. Pagini de jurnal intim. Anul 1940”: Pericle Martinescu şi Crăciunul anului 1940    


 
Comentarii








Cele mai recente postari