Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:47 16 05 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Sfânta Cruce”. „Cel ce nu-și ia crucea și nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine” (Matei 10,38)

ro

30 Apr, 2021 00:00 3306 Marime text

Cel mai important simbol al creștinismului, Sfânta Cruce, reprezintă altarul de jertfă al lui Iisus Hristos, semn al „Fiului Omului“, simbol al răscumpărării omului din moarte și păcat. Prefigurată în Vechiul Testament prin pomul care a fost așezat în Rai, Crucea le reamintește credincioșilor și de căderea în păcatul strămoșesc a lui Adam și Eva.

Instrument de tortură la păgâni, Crucea a fost sfințită prin sângele Mântuitorului răstignit, devenind pentru creștini obiect sfânt și dătător de viață, prin care însemnându-se, arată participarea la jertfa lui Iisus Hristos.

Despre Sfânta Cruce ne vorbește și preotul Ștefan Bumbac în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 3, anul X, martie, 1933. Preotul Ștefan Bumbac a slujit în parohiile Potârnichea și „Adormirea Maicii Domnului II” din orașul Constanța. În timpul regimului comunist s-a numărat printre preoții care au suferit detenție politică. Despre Crucea de care avea să se agațe cu toate puterile lui lagărele comuniste, preotul Ștefan Bumbac scria:
Sfânta Cruce este al doilea pom al vieţii, răsădit de Mântuitorul în muntele Golgota şi de acolo răspândit pretutindenea şi în tot locul. Sfânta Cruce este semnul învingerii şi gloriei Domnului nostru Iisus Hristos. Prin Ea, prin suferinţele Sale ne-a împăcat cu Părintele ceresc, a devenit Împăratul şi Stăpânul nostru şi a cucerit lumea întreagă învingând şi moartea. Sfânta Cruce este semn de mărire şi nespusă bucurie pentru noi creştinii. Sfânta Cruce este semnul bunătăţii nespuse a lui Dumnezeu, care prin moartea sa cruntă pe lemnul Crucii ne-a răscumpărat pe noi de la blestem şi de la osândă. Sfânta Cruce este tăria noastră în contra ispitelor diavolului. După cum spune şi Sf. Ioan Gură de Aur: „Precum stâlpul de foc, care a fost închipuirea crucii noastre, apăra pe evrei ca să nu păţească ceva rău din partea Egiptenilor, astfel Crucea pe care o vedem în faţa noastră, depărtează de la noi toată pofta rea şi păcătoasă”. Căci ea este mântuirea sufletelor şi un antidot, un contra venin; un medicament, un leac împotriva poftelor necurate. Sfânta Cruce este mângâierea noastră în suferinţe. Suferiţi dar tot ce ne trimite Dumnezeu asupra noastră cu răbdare creştinească, privind la Crucea lui Iisus care ne va mângâia.”
Dar, așa cum Crucea este izbăvitoare pentru cei ce cred și i se închină, pentru cei ce o necinstesc devine instrument de dreptate, atât în viața aceasta, cât și la Judecata de Apoi. Preotul Bumbac compara în articolul său vremurile pe care le trăim, când majoritatea oamenilor nesocotesc Crucea, cu cele de acum 2000 de ani, când ea reprezenta doar un semn de batjocură,considerând că atunci când privim Sfânta Cruce, în inimile noastre trebuie să domnească iubirea sfântă:
Sfânta Cruce va fi în ziua judecăţii teroarea celor o­sândiţi. Le va imputa lor nemulţumita lor cumplită că au dispreţuit în viaţa lor bunătatea nespusă şi vredniciile morţii sângeroase a lui Iisus Hristos. De vom întoarce înapoi paginile istoriei cu două mii de ani, vom vedea că atunci Crucea nu era de fel obiectul acestei veneraţiuni, care ar trebui să fie astăzi şi de care am spus mai sus, ci era semn de batjocură. Astăzi pare că trăim aceleaşi vremuri (acum două mii de ani). Vă rog dar fraţilor, de câte ori vă va duce calea pe lângă o cruce, opriţi-vă puţin şi căutaţi la ea. Priviţi capul Sfânt al Domnului în care a străbătut adânc cununa de spini, încât a curs sângele în vale; uitaţi-vă la rănile cuielor, cari au străpuns mâinile şi picioarele Lui; la inima Lui sfântă, străpunsă de lancea soldatului, din care a curs sânge şi apă, la acea inimă care ne-a iubit şi ne iubeşte cu iubire mare, nespus d mare. Dezlegaţi-vă pentru totdeauna din toate legăturile păcatului şi a fărădelegilor, din zgârcenie, din trufie, din necurăţie, din beţie, din sfadă, din neîmpăcare şi iubirea noastră sfântă să domnească în inimile noastre cel puţin când priviţi Sfânta Cruce.
 

Preotul Ştefan Bumbac 


S-a născut pe 3 aprilie 1910, în comuna Tortoman, judeţul Constanţa. După ce s-a căsătorit cu Ioana Topală, cu care a avut patru copii - Constantin, Paul Radu, Elena Ana şi Gheorghe -, a fost hirotonit preot în ziua de 15 ianuarie 1933, pe seama parohiei Potârnichea, judeţul Constanţa. Între februarie 1938 şi septembrie1939 a fost protopopul Protoieriei I Constanţa. Pe 1 noiembrie 1939 a fost transferat la Biserica „Adormirea Maicii Domnului II“ din Constanţa. Între anii 1948 şi 1964 a suferit în temniţele comuniste, iar după eliberare a slujit la bisericile „Sfânta Parascheva“ şi „Adormirea Maicii Domnului II“ din Constanţa. Este înmormântat în Cimitirul Central Constanța.
#citește mai departe în  revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 3, anul X, martie, 1933.
 
Sursă foto: Druche Ionuț, Mănăstirea Dervent
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Lumina lumii”

 

Comentarii








Cele mai recente postari