Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:03 21 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „S'a stins unul din stâlpii fondatori ai Constanţei româneşti”

ro

19 Mar, 2021 00:00 1470 Marime text
 
La 19 martie 1914, se stingea din viață unul dintre cei mai apreciați și gospodari primari ai Constanței - Mihail Coiciu.
Cu trei mandate în administrația orașului și realizări de excepție, Coiciu a rămas în conștiința publică ca o figură marcantă de politician generos, deschis, cinstit și responsabil, care a pus binele comunității înaintea tuturor intereselor, succesele sale edilitare concretizându-se în ridicarea Palatului comunal, a unei școli și a unui spital, construirea de șosele, introducerea iluminatului public, susținerea culturii și a învățământului.

Pe timpul lui Coiciu, Constanța a prosperat vizibil, devenind un oraș modern și dinamic.
La dispariția sa, marcată cu onoruri militare, un amplu articol intitulat „Înmormântarea lui Mihail Koiciu” a apărut în ziarul „Liberalul Constanţei”, I, nr. 23, 23 martie 1914, material pe care l-am regăsit în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“.
Dintre discursurile rostite cu ocazia tristului eveniment, cităm mai jos intervenția primarului de la acea vreme, Virgil Andronescu.
 

„Întristată Adunare,
Cu inima îndurerată, ne-am adunat aci, plecaţi în faţa altarului sfânt, să ne împlinim o datorie creştinească, să înălţăm către Atot puternicul, prin preoţii noştri, rugăciunea pentru odihna sufletului celui ce se chiamă în viaţă Mihail Koiciu.
În seara zilei de 19 Martie, după lungi suferinţe, răposatul întru eternă pomenire Mihail Koiciu, s'a stins din viaţă, primind ultimele mângâieri de la scumpa sa soţie, tovarăşul unei fericite vieţi.
Născut în comuna Pigona, judeţul Cahul, Basarabia; şi-a făcut primele studii în oraşul Cahul, trecând în urmă la şcoli mai înalte la Iaşi. De tânăr încă, a intrat în administraţia judeţului său, unde a funcţionat ca subprefect până în anul 1877, anul tristeţei naţionale, al luărei Basarabiei, când fusese vremelniceşte ales deputat.
Român de inimă şi principii sănătoase, încrezător în forţele sale şi în tăria sufletului său, a socotit ca o mare datorie să vie în Dobrogea imediat după anexare. Aci românul Mihail Koiciu şi-a propus să muncească fără preget şi aceasta o făcea pentru a da o compensaţie durerei sufleteşti şi simţimintelor atinse, că în Jocurile copilăriei sale pe care le părăsise, răsuna poruncitor altă limbă oficială.
Încă din anul 1892, îl aflăm administrator de plasă la comuna Hârşova, mai în urmă director de prefectură, preşedinte al Consiliului Judeţian şi mai cu osebrie Primar al oraşului Constanţa timp de 11 ani. Gospodar prin excelenţă, om de bine, corect şi bine voitor tuturor locuitorilor oraşului, el poate fi socotit ca unul din făuritorii Constanţei de azi. Sub primăriatul lui s'a făcut o mulţime de lucrări ca localuri de şcoale, spitalul comunal, şosele, iluminat etc. Dar mai pe sus de acestea, el era iniţiator şi contribuitorul tuturor pornirilor de bine obştesc, naţional şi cultural. Cine nu ştie cu ce râvnă şi sacrificiu a lucrat pentru dobândirea drepturilor politice ? Cine nu ştie cum el a sprijinit instituţiunile culturale româneşti, ajutând adesea ori cu fondurile sale personale începuturile frumoase.
„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“.
S'a stins bătrânul sfătos, cu minte sănătoasă ! Povestirile sale din vechime, ce se transformau aevea prin calda lui simţire, nu se vor mai auzi, sfaturile sale însă, vor da roade tuturor celor ce l'au cunoscut. S'a stins unul din stâlpii fondatori ai Constanţei româneşti, dar dragostea şi admiraţia noastră îi va fi păstrată. Aci în lumea celor vii, dela coliba săracului, până la palatul somptuos al bogatului, toţi ne îndeplinim misiunea fixată dela soartă. Aspiraţiile individului încetează la marginea mormântului, avuţia, onorurile şi plăcerile se reduc la viermii ce ne sfâşie carnea şi la ţărâna ce greu ne apasă scândura coşciugului de voiagiu în eternitate. Şi dacă toate cele lumeşti se sfârşesc aci, ne întrebăm acsta să fie oare scopul vieţei ? Nimănui dintre noi nu-i trece prin gând că acesta e reazâmul fericirei. Omul nu poate fi satisfăcut şi mulţumit pe pământ. Săracul năzueşte să aibă avere, bogatul s'o înmulţească, iar intelectualul să îşi cuprindă cu mintea, tot ce nu au putut descoperi predecesolii săi. Plăcerile, satisfacţiunile unuia sau altuia, sunt de scurtă durată, din ele nu rămâne nimic, decât un cadavru rece şi înţepenit de moarte. Onorurile, rangurile, aspiraţiunile şi plăcerile sfârşesc cu încetarea mişcărei complicatei maşini omeneşti. Misterul vieţei, al perfecţiunei omului nu trebue să-l judecăm după deşărtăciunea lucrurilor omeneşti.
Da, există însă ceva mult superior, există în om licălirea de lumină, raţiunea, prin care se comunică semenilor săi; eşti o fiinţă trecătoare prin această lume, o floare de primăvară a naturei, eşti o fiinţă de o zi. Cauţi fericirea pe care n'ai s'o dobândeşti decât atunci când ai să te transformi din ceea ce eşti.
Călătorule de o zi, nu te îngrozi de moarte, păşeşti spre o adevărată viaţă fericită şi linişte, scapi de neputinţa şi imperfecţiunea ta pământească. Locul tău nu mai e printre noi, menirea ta omenească nu o vei încheia pe acest pământ, ci sus în înălţimile cereşti. Corpul viu eri, azi rece şi înţepenit, se va transforna în corp spiritual; stricăciunea se va înveşmînta în nestricăciune, muritorul se va îmbrăca în nemurire.
Dacă faptele tale din lumea noastră păcătoasă sunt bune, cu uşurinţă vei câştiga repaosul tău în lumea divină, acolo unde guvernă adevărul, dreptatea şi binele absolut.
Şi răposatul, Mihail Koiciu, pentru odihna sufletului căruia ne rugăm cu toţii, a făcut binele, a ajutat pe cei ce meritau şi-a iubit ţara şi neamul.
Cu toţii îi putem zice: mergi în pace suflete al răposatului Mihail Koiciu, pluteşte pe undele de aer către locaşurile sfinte ale unei vieţi noi, tu duci cu tine întristatele noastre regrete că nu te mai avem printre noi. Ai fost în viaţă un om de bine, mergi în pace, îndreaptă-ţi paşii pe calea şi locaşul ce ţi l'ai pregătit din viaţă.
Dumnezeu să te erte şi fie-ţi somnul de veci în pace.”

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
Sursa foto: captura youtube/tvr

Citește și:

Constanța de odinioară „Primarul Mihail Coiciu, garanţie morală şi materială pentru bunul mers al trebuinţelor şi prosperitatea comunei” (galerie foto)

 
 
Comentarii








Cele mai recente postari