Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:42 19 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Prof. Petre Frangopol face parte din lumea rară a celor cărora le pasă”

ro

09 Oct, 2021 00:00 1476 Marime text

 
  • Pe 8 octombrie 2018, avea loc ședința omagială din Aula Academiei Române, dedicată celebrării prof. Petre T. Frangopol
 
Constănțean de origine, absolvent al Liceului „Mircea cel Bătrân”, regretatul academician Petre T. Frangopol (trecut în neființă în ultima lună a anului 2020) a urmat cursurile Facultății de inginerie chimică a Universității tehnice din Iași, fiind selecționat, de nou creatul Institut de Fizică Atomică (IFA) de la Măgurele să urmeze cursurile de zi, timp de un an (1956-1957, serie unică de specializare în Fizica și Tehnologia Nucleară) la Facultatea de Fizică a Universității din București, grupa de Radiochimie, domeniu inexistent în România în acel moment.

Avea să devină, ulterior, șeful Laboratorului de compuși organici marcați izotopic, la a cărui creare și dezvoltare a contribuit decisiv.
Detalii despre viața și activitatea sa prodigioasă, puteți citi în volumul „Dobrogea academică”,  editat de ziarul Ziua de Constanța și coordonat de Simona Anghel.
 
„Seria evocărilor personalității academicianului Petre T. Frangopol a fost deschisă cu discursul acad. Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române, președintele Secției de Științe Medicale, susținut cu prilejul ședinței omagiale din 8 octombrie 2018, desfășurată în Aula Academiei Române, la celebrarea celor 85 de ani împliniți de prof. Petre T. Frangopol (publicat în revista „ACADEMICA“ a Academiei Române, nr. 10- 11/2018). „Sărbătorim astăzi un prestigios coleg, care, prin toată activitatea sa, a dovedit un constant atașament cercetării științifice românești, implicându-se neobosit într-o luptă, adesea inegală, cu opreliști și obstacole greu de depășit, și mai ales, imposibil de înțeles motivația genezei lor. Petre Frangopol s-a născut la Constanța în 1933. După liceu urmează cursurile Institutului Politehnic din Iași, Facultatea de Chimie Industrială. Astfel Petre Frangopol devine al treilea chimist din familie, urmând tradiția acesteia. Are o carieră foarte dinamică, tumultuoasă, plină de încercări și realizări, numele lui înscriindu-se printre fondatorii unor domenii de mare interes pentru cercetarea științifică românească și internațională, pentru școala românească de chimie. Este selecționat la Institutul de Fizică Atomică (IFA), se specializează în radiochimie și pune la punct tehnologia marcării cu izotopi a compușilor organici și prepară iodul131 în cadrul laboratorului de preparare a radioizotopilor de pe lângă Reactorul Nuclear, contribuind la crearea și dezvoltarea Centrului, de mai târziu, de producție radiochimică de la IFIN (Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară, noua denumire a IFA după reorganizarea Institutului din 1976). A lucrat și a profesat la mai multe universități românești: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Departamentul de biofizică și fizică medicală la Universitatea „Babeș-Bolyai” din ClujNapoca, Facultatea de Chimie, Catedra de chimie fizică și Departamentul de fizică al Universității Politehnice București. A avut privilegiul de a lucra cu mari personalități ale științei românești: Acad. Horia Hulubei, Acad. C.D. Nenițescu ș.a. Are o operă de reală semnificație științifică, dar nu despre aceasta voi vorbi acum. Educația din familie l-a marcat definitiv pe prof. Petre Frangopol. Strămoșii săi, cu trei generații înainte, au fost nevoiți să emigreze, să părăsească Mesemvria (azi, Nesebăr), sat 100% cu populație grecească, aflată la sud de Varna, urmare purificării etnice, în jurul anilor 1850. Au emigrat deplasându-se spre Nord, în Dobrogea, în Kiustengeul de atunci (denumire turcească), Constanța de astăzi.
Într-o relatare, după Petre Frangopol preluată și de el după o carte apărută la Paris în 1854 a Generalului Helmuth von Moltke, Șeful Statului Major al armatei prusace, scrie că „Kiustenge avea în 1840 vreo 40 de case locuite.... Era o așezare săracă de colibe din stuf, locuite de oameni zdrențăroși. Regiunea era un veritabil deșert și este uimitor de a întâlni în mijlocul Europei o astfel de situație”. Aici se dezvoltă și neamul Frangopolilor. Tatăl lui născut la Constanța în 1887, a făcut stagiul militar și a luptat în armata română, în primul război mondial. Acest părinte, a doua generație de Frangopoli constănțeni, i-a spus fiului său Petre, pe drum, în prima zi de școală: „...tu ai nume grecesc, dar să știi că ești român ca și tatăl tău care a luptat pe front pentru această țară, pe care să o iubești ca și mine; nu ai ce căuta la școala grecească”
Prof. Petre Frangopol face parte din lumea rară a celor cărora le pasă, abordând lumea cu pasiunea celor cu convingeri ferme și repere morale și intelectuale. În ultimii 20-25 de ani s-a implicat profund în politica științei, în scientometrie, în identificarea problemelor învățământului și cercetării științifice românești. A fost redactorul șef al Revistei de politica științei și scientometrie a Ministerului Educației și Cercetării până în 2016, când nu a mai fost finanțată. Revista era un unicat în România! Venea cu experiența de „reviewer” al revistei „Scientometrics”, publicată de Springer. Seria de 6 volume „Mediocritate și excelență: O radiografie a științei și învățământului din România” este remarcabilă prin acuratețea abordării și curajul comentariilor și concluziilor. Din acest reactiv nu toată lumea îl simpatizează. Nu este un adulator de meserie. El vorbește, cu dreptate, de „mediocritatea țâfnoasă”! În același spirit publică „Elite ale cercetătorilor din România: matematică, fizica, chimie” (2004). Organizează workshop-uri cu tematică similară cu lucrări care au apărut în www.ziuaconstanta.ro 134 volume, de exemplu „Pentru excelență în știința românească (2008)”. De asemenea, în martie 2017 organizează whorkshop-ul „Educația și cercetarea românească. Starea prezentă și perspectivă”, împreună cu Acad. Dorel Banabic și Prof. Daniel David. A depus un efort remarcabil să realizeze volumul „Istoria chimiei românești” din cadrul colecției „Civilizația românească”, închinată Centenarului, coordonată de Acad. Victor Spinei, lucrare sub tipar la Editura Academiei Române (2018). Recent am fost alături în abordarea unei probleme de majoră actualitate și de mare impact pentru societatea românească: „Dezindustrializarea și industrializarea României”. Prin organizarea în cadrul Academiei Române a două workshop-uri, cu participarea unor experți de mare autoritate, au fost analizate cele două procese în care dezindustrializarea României a generat o adevărată catastrofă atât în zona demografică cât și a resursei umane calificate, dar și o dependență de produse chimice fabricate înainte de 1990 în România, pe care în prezent le importăm din țările vecine, care nu au rezerve de petrol și nu și-au distrus industria chimică, dimpotrivă, au dezvoltat-o. Destinul, cu meandrele lui, moștenirea ereditară și educația sa și caracterul său au generat prin sinergia lor o personalitate demnă, directă, fermă, pe care poți conta. Petre Frangopol este un om, o voință, un caracter care nu ațipește pe orbită. Îți mulțumim, stimate și iubit coleg, că traiectoria ta prin viață este alături de a noastră, se potențează reciproc, într-o sinergie care ne onorează și ne consolidează credința în destinul Academiei Române. La mulți ani alături de noi!“
 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Academică”
 #Simona Anghel
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.   
 
DREPTURI DE AUTOR  
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.    
 
Sursa foto: ilustrație volum „Dobrogea academică”, coord.Simona Anghel

Citeşte şi:  
#DobrogeaAcademică In Memoriam academicianul Petre T. Frangopol  
 

 
Comentarii








Cele mai recente postari