Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:23 22 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „O albină într-un pustiu” – Stan Greavu-Dunăre

ro

05 Apr, 2021 00:00 1317 Marime text
 
 
  • Pe 5 aprilie se împlinesc 116 ani de la nașterea primului bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre
 
Născut la Seimeni, județul Constanța, pe 5 aprilie 1905, dintr-o familie nevoiașă, cu 10 copii, Stan Greavu avea să marcheze cultura spațiului dobrogean prin munca sa asiduă de cercetător bibliograf care, într-o existență de doar 24 de ani, a lăsat urme cât pentru două vieți.
Mânat de un cald patriotism și de sentimentul datoriei de a dovedi cu documente de necontestat continuitatea prezenței românești în vechiul ținut dintre Dunăre și Mare, Stan Greavu a adunat cu acribie tot ce s-a scris despre regiunea în care a văzut lumina zilei și a întocmit prima Bibliografie a Dobrogei.
Dincolo de activitățile sale ca dascăl, animator cultural, muzeograf sau editor, Greavu și-a pus inteligența, memoria fabuloasă, râvna și consecvența în slujba acestei misiuni de culegere a materialelor privitoare la Dobrogea, străbătând în acest scop peste o sută de sate din provincie, adunând mărturii și notând totul cu rigurozitate, pentru alcătuirea ulterioară a monografiilor.

Pasiunea și dedicarea tânărului cărturar dobrogean a fost remarcată de personalități ale vremii precum istoricul Nicolae Iorga, etnograful George Vâlsan sau poetul Tudor Arghezi. Acesta din urmă îi făcea un memorabil portret în „Bilete de papagal“ (12 februarie 1928), sub titlul sugestiv „O albină într’un pustiu“.
În şedinţa Academiei de la 6 iulie 1928, lucrarea de căpătâi a lui Stan Greavu este prezentată de către profesorul Vîlsan, „Bibliografia Dobrogei de la anul 425 î.e.n. până în 1928 e.n.” fiind apoi tipărită în Analele Academiei, în "Memoriile Secţiunii istorice".
Cele 153 de pagini ale Bibliografiei cuprind 1.862 de titluri, organizate pe domenii, în 27 de capitole: 1 Geologie. Paleontologie; 2. Hidrologie; 3. Meteorologie. Climatologie; 4. Nomenclatură; 5. Cartografie; 6. Floră; 7. Faună; 8. Geografie. Etnografie; 9. Antropologie; 10. Preistorie. Istorie; 11. Arheologie. Inscripţii; 12. Numismatică; 13. Religie. Istorie bisericească; 14. Călători şi călătorie; 15. Constituţie. Drept. Legislaţie; 16. Educaţie. Învăţământ; 17. Politică; 18. Polemică; 19. Statistică. Dări de seamă; 20. Chestia agrară şi economic; 21. Comerţ; 22. Armată; 23. Medicina. Sanitare; 24. Literatură; 25. Folclor; 26. Publicaţiuni periodice; 27. Addenda.

Din cealaltă importantă lucrare a sa, Bibliografia Dunării, neterminată, nu s-au păstrat decât coperţile, un plan de idei şi primele 25 de pagini, care au rămas, în manuscris, în casa lui de la Seimeni. Lucrarea urma să cuprindă următoarele capitole: 1. Introducere; 2. Etimologie; 3. Tradiţii. Geologie; 4. Hidrologie; 5. Cartografie; 6. Istorie; 7. Dunărea politică; 8. Dunărea economică şi comercială; 9. Strategie; 10. Literatură.


Sub egida Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman“ din Constanţa (unde există și un fond de documente „Stan Greavu-Dunăre“, în secţiunea de colecţii speciale) a fost publicat, în 2019, un volum intitulat „Stan Greavu-Dunăre. O călătorie bibliografică în Dobrogea“, semnat de Corina Apostoleanu, Luminiţa Stelian şi Angela-Anca Dobre. Cartea cuprinde date biografice amănunţite și prețioase mărturii ale vremii despre acest savant care a „ars” pentru misiunea lui, dispărând prematur, la 10 mai 1929.
 

Iată reprodus mai jos Cuvântul introductiv semnat de autor, în fruntea primului și celui mai însemnat volum referitor la „Bibliografia Dobrogei”

„Bibliografia actuală este un rezultat indirect al cercetărilor mele, de câţiva ani, asupra etnografiei şi colonizărilor din Dobrogea nouă, în sec. XVIII, XIX şi XX. Evenimentele anilor din urmă, în deosebi, au deschis provinciei dobrogene un vast şi complex proces istoric, pentru rezolvirea căruia s'au adus argumente variate. Nu a lipsit nici logica pătimaşă şi nici pasiunea de polemică. Silogismul hotărîtor nesatisfăcând exigenţele unanime, datorez iniţiativa cercetărilor amintite şi, evident, şi întocmirea acestei lucrări, în mare parte, tendenţei acelora care au căutat să conteste legalitatea istorică, geografică, etnografică etc, a prezenţei şi supremaţiei României aci. Multiplele greutăţi însă, pe care le-am întâmpinat de la început, le va bănui oricine, întrucât, bibliografia în genere, element atât de necesar progresului ştiinţific, la noi se găseşte într'o fază de început. Astfel că, cu toată grija de a întocmi o monografie completă, nu voiu fi reuşit pe deplin. În lucrarea de faţă, pe lângă că am trecut aproape tot materialul aflat în Biblioteca Academiei, cea mai bogată în această privinţă, m'am servit în urmă şi de informaţiile unor lucrări similare. Deşi în indicele bibliografic sânt notate mai multe cărţi, totuşi afirm că numai unele mi-au fost accesibile şi de care m'arn servit. Un fapt cu totul deoşebit și nou pentru afirmarea drepturilor noastre, îl prezintă procentul covârşitor al lucrărilor româneşti asupra Dobrogei, în comparaţie cu literatura străină. Din punctul acesta de vedere, revendicăm «dreptul ştiinţific, al străduinţelor intelectuale, pe care nu .ni-l poate contesta nimeni, cu toate eventualele acuzații tendențioase, care ni s'ar aduce. Tot cu aceasta țin să-mi exprim recunoştinţa personală marelui istoric N. Iorga, care m'a îndrumat spre tiparniţa Academiei, şi neobositului profesor George Vâlsan, pentru criteriile suggerate şi sprijinul moral, de care îmi voiu reaminti întotdeauna.
Intr'o viitoare ediţie cronologică, -probabil şi rezumativă-critică, dacă lucrarea se va face necesară - nădăjduesc să prezint specialiştilor şi intelectualilor (cu concursul Domniilor lor) o cât mai desăvârşită lucrare. Aceasta cu atât mai mult, cu cât lămurirea definitivă a problemei dobrogene rămâne un imperativ viitoarelor noastre acţiuni culturale.”

 
Sursa foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Citește și:

Stan Greavu-Dunăre - un destin meteoric, recuperat într-o carte

 

Comentarii








Cele mai recente postari