Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:39 26 09 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală – „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)” Marea sărbătoare a inaugurării Podului de la Cernavodă consemnată în presa de acum 125 de ani

ro

14 Sep, 2020 00:00 1366 Marime text

Proiectat şi construit de Anghel Saligny, Podul de la Cernavodă – de la a cărui inaugurare se împlinesc 125 de ani - a fost, la vremea aceea, cel mai lung pod din Europa. Obiectivul a fost construit pentru a facilita legătura feroviară dintre Bucureşti şi Constanţa şi a fost inaugurat în prezenţa Regelui Carol I. Deloc întâmplător, se spune despre inginerul Saligny că a fost la fel de important pentru Dobrogea precum a fost Regele. Intrat în categoria monumentelor istorice, podul de la Cernavodă are o deschidere centrală de 190 de metri şi, de asemenea, alte patru deschideri de 140 de metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri. Aflat la 30 de metri peste nivelul apelor Dunării, podul proiectat de inginerul Saligny a fost testat, la momentul inaugurării sale, cu un convoi de 15 locomotive încărcate.



În volumul Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947). Volumul I (1878-1916)”, istoricul Stoica Lascu ne oferă o dovadă a importanței cu care a fost privită inaugurarea de acum 125 de ani de pe 14 septembrie, așa cum a fost ea reflectată în presa vremii:
 

„DRUM BUN PESTE PODUL ORIENTULUI !
Joi 14 Septembrie, diua Înălţărei Sf Cruci a crestinătăţei ortodocse, se va serba inaugurarea celei mai măreţe lucrări de artă, ce s'a făcut pe Dunăre de opt-spre-zece secole încoace, a Podului Regele Carol I.
Imperatul Roman, Traian, a făcut podul de la Severin, a cărui ruine se mai ved şi astă-di, ca să treacă legionele de cucerire şi colonisare a Daciei. După una mie şepte sute noue zeci şi patru de ani, Primul Rege Român, Regele Carol al României, construiesce la Cemavoda, prin ingineri români, un al doilea pod peste acelaşi Danubiu, ca să Înlesnească omenirei europene schimbul cu productele naturale ale bogatului răsărit.
După secole de amorţire şi Împilări, vechile colonii ale lui Traian renasc pe ambele ţermuri ale bătrânului Istru, spre a'şi Îndeplini misiunea istorică de civilizare a răsăritului european.
Diua de 14 Septembrie va remânea o di de serbăt6re şi mândrie naţională a tuturor Românilor, dintre Tisa şi Marea Neagră, din plaiurile Carpaţilor şi până în Valea Pindului.
Maiestăţile Lor, Regele şi Regina, cu Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa României, însoţite de mai multe alte persone princiare, rude ale Augustilor noştrii Suverani, de toţi d-nii miniştrii ţerii, miniștrii plenipotenţiari ai puterilor streine şi alte persone de distincţiune din ţară şi din streinătate, vor sosi la Pod în diua de 14, la orele 12 fics, când vor şi începe solemnităţile.
* *
*

Vechi locuitori ai Dobrogei!
Români, Turci şi Tătari, Greci şi Bulgari, Ruşi şi Germani, eşiţi cu toţii întru întâmpinarea bunului nostru Rege, care ve-au dat liniştea şi siguranţa, împroprietărindu-ve pe pămentul pe care cei mai mulţi îl locuiţi de secole!
Românii din vechile «Principate Unite», Olteni, Munteni şi Moldoveni, veniți din toate părţile, să preamărim pe Domnul - Rege, care a lărgit hotarele Patriei!
Coloni ai Dobrogei!
Români din țerile subjugate, Ardeleni, Bănăteni, Basarabeni şi Bucovineni, din vechile principate şi banate: Mocani, Ţuţueni, Brescani şi Moroieni din lungul costelor nord-vestice ale Carpaţilor; Bîrsani şi Olteni, din patria lui Radu Negru, Bănăţeni ai Timişianei; Moţilor din Muntii lui Iancu, şi vei toţi prigoniții sortei şi ai vitregiei timpurilor, cari ve-ati ales de patrie pămentul Dobrogei, îmbrăcaţi-ve în hainele ce aveţi de biserică şi, grupe-grupe, renduiţi-ve după diferitele vostre costume, ca, pe unde va trece Regele României, să Se pară Maiestăţii Sale că'L salută toţi strănepoţii legionari Marelui Traian!
Toţi într-un glas, în urale nesfârşite, să strigaţI Maiestăţilor Lor şi Altetelor Lor Regale: Drum bun peste Podul OrientuluI!

* *
*
Locuitori ai Constanţei !
Maiestatea Sa Regele, pe care'L sciţi Părintele lucrărilor Podului peste Dunăre şi al Portului, ce vor aduce atâtea bogății oraşului nostru, sosesce în mijlocul nostru la 5 curent, orele 10 a.m. însoţit de Maiestatea Sa Regina, gratioasa nostră Suverană, şi de Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa moştenitori ai Tronului, cari pentru prima dată visitează provincia nostră.
Vor sta în mijlocul nostru, împreună cu iluştrii oaspeţi ai MM LL. Vineri, până Sâmbătă dimineaţa.
Locuitori ai Constanţei, dela mic şi pân' la mare, tener şi bătrân, femei şi copii, să eşim la gară întru întâmpinarea Auguştilor noştrii Suverani. Cu urale nesfârşite să petrecem cortegiul regal, ori pe unde Maiestătile Lor S'ar duce.
Bunului nostru Rege, cel mai bun din toţi Regii pămentului, se cuvine totă gloria şi iubirea tuturor neamurilor Dobrogene.
(«Constanţa», III, nr.135, 10 septembrie 1895: 1)”.



#citește mai departe în volumul Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947). Volumul I (1878-1916)”,


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.


DREPTURI DE AUTOR


a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat (1938): Odiseea construirii podului Regele Carol I, „dantela pe care se mişcă trenurile grele pe deasupra valurilor Dunărei”


 
Comentarii








Cele mai recente postari