Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
17:12 28 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală In memoriam Constantin N. Sarry

ro

04 Oct, 2021 00:00 1880 Marime text

  • La 4 octombrie 1960, se stingea din viață marele jurnalist dobrogean, Constantin N. Sarry
 
Cel mai important jurnalist al Dobrogei, fondatorul ziarului „Dobrogea Jună”, apărut la Constanța timp de peste patru decenii, s-a născut în orașul de la malul mării pe 8 mai 1878, anul când Dobrogea revenea sub administrație românească
A urmat cursurile primare în orașul natal, absolvind apoi Liceul “St. Gilles” din Bruxelle și, ulterior, Facultatea de Drept din cadrul Universității ieșene.
 
A cochetat de timpuriu cu jurnalismul, fiind corespondent şi secretar de redacţie la „Epoca”, o gazetă conservatoare din Capitală, pentru ca, în 1904, la 26 de ani, să revină în Constanța și să fondeze ziarul „Dobrogea Jună“, gazeta cea mai longevivă din provincia transdunăreană. 

Lider înnăscut, care a crezut și a luptat pentru Dobrogea și locuitorii ei, cu o inteligență și o excelentă intuiție, cu un condei fin și incisiv, dar și cu o pasiune și o sensibilitate cu totul aparte, Sarry a dat presei o strălucire inegalabilă, necunoscută în alte provincii.

A semnat o serie de studii și lucrări de popularizare a aspectelor de ordin istoric, economic, politic, din provincia transdunăreană:  „Chestiunea proprietății din Dobrogea”, „Regele Carol I. Dobrogea şi Dobrogenii”, „Problema originei etnice în Dobrogea”, „Cum s-ar putea rezolva criza economică”, ș.a. 

În toamna anului 1934, la împlinirea a 30 de ani de viaţă a ziarului, Sarry făcea un scurt bilanţ al publicaţiei și al atașamentului său față de Dobrogea și oamenii săi:
 
„Care este bilanţul moral al acestui ziar? Satisfacţiunea de a fi văzut atâtea din problemele ridicate de Dobrogea Jună rezolvate în sensul preconizat de ea; de a vedea tineretul dobrogean – Dobrogea Jună în carne şi oase – tineret care aproape întreg s-a folosit de această tribună de ascensiune, astăzi aşezat la posturi înalte de răspundere şi de cinste. Patima politică a silit uneori să ia atitudine împotriva unora dintre aceşti tineri. Erau mustrări de părinte, care lovea cu mâna şi plângea cu sufletul!...

În afară de aceea a ziaristicei, m-a stăpânit însă o a doua pasiune, nu mai puţin aprinsă, nu mai puţin fanatică: Pasiunea pentru Dobrogea! Mulţi – unii din neştiinţă, alţii cu rea credinţă – au dat un înţeles greşit acestui dobrogenism al meu. Au fost însă şi oameni, cari l-au înţeles şi printre aceştia o mare inimă şi o superioară minte românească: Ioan N. Roman. Iată cum defineşte ilustrul defunct, dobrogenismul nostru – definiţie care concordă perfect cu credinţele şi convingerile noastre: „În ce priveşte deviza «Dobrogea Dobrogenilor», atât de scumpă întemeietorului şi conducătorului Dobrogei June, cei cari n-au interes s-o răstălmăcească, înţeleg că ea cuprinde, între un nominativ şi un dativ, expresiunea energică şi unanimă a locuitorilor din această provincie, ca valorile locale să nu fie îndepărtate de la conducerea treburilor locale şi interesele provinciei să nu fie sacrificate în hatârul naufragiaţilor de pretutindeni, de ale căror insistenţe cei de la centru nu ştiu cum să mai scape.

Acesta a fost şi este dobrogenismul nostru, fiindcă aici, între molcoma Dunăre şi furtunoasa Mare, între pustiul Deltei şi verdeaţa Deliormanului; aici, dincoace de monumentalul pod de peste Dunăre, care nu leagă numai maluri, ci împreună şi idealuri; aici, prin încuscrirea autohtonului cu colonul, cari s-au înfrăţit cu iarba şi cu glia; aici, sub opresiunea aceloraşi zbiri, sub imboldul aceloraşi curate năzuinţi şi la căldura aceluiaşi patriotism, bate un suflet deosebit – sufletul dobrogean – suflet care înţelege să trăiască şi să moară înăuntrul graniţelor şi aspiraţiunilor româneşti – şi acest suflet s-a îngrămădit pare-se întreg aici, în pieptul meu“.  
 
#citeşte mai departe în „Trei decenii de dobrogenism”
#Dobrogea Jună
#Director Constantin N. Sarry

 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanta

Citeşte şi: 
#DobrogeaDigitală - „Trei decenii de dobrogenism”: „Ce este un ziarist?”  
 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari