Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:08 19 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Garabet Kümbetlian, „înaintemergătorul”

ro

29 Dec, 2020 00:00 1471 Marime text

 
Volumul „Amintiri și povestiri, al regretatului savant constănțean Garabet Kümbetlian, este un autentic caleidoscop de oameni și locuri excepționale, de personalități pe care Profesorul le-a admirat și care i-au inspirat viața și cariera.

Provenit dintr-o familie de vază, cu respect și dragoste de carte, micuțul Garabet a crescut printre nume de marcă ale culturii române, iubind să citească și să descopere, să contribuie la o lume mai bună.

Am ales să cităm mai jos un fragment în care autorul își evocă anii copilăriei la Constanța, mediul multietnic în care a crescut, originea numelui său și periplul familiei înainte de a se stabili în orașul de la malul mării.
 
 
„M-am născut într-o familie multietnică, în anul 1936, luna martie şi ziua 11 («Ziua Intuiţiei Progresive») în care ne-a părăsit pentru totdeauna Garabet Ibrăileanu (10/11 martie 1936), autorul Adelei. Prin coincidenţă îi port prenumele, al cărui sens este cel de «călăuzitor» sau «înaintemergător». După unii, acesta era atribuit în vechime călăuzelor caravanelor de cămile. În ortografia turco-arabă, karabet (kara-bet) s-ar traduce prin faţă-neagră, poate ca aluzie la bronzul facial al călăuzelor. Ulterior, după creştinarea Armeniei în anul 301, termenul a fost asociat Sfântului Ioan (Johannes, sau în armeană „Hovanes”), botezătorul („măgârdici”) şi înaintemergătorulcălăuza („garabet”). Cu timpul, cele două atribute au devenit nume proprii, a căror zi onomastică este aceeaşi cu a Sfântului Ioan, în prima zi de dulce, la 7 zile după Crăciunul armean din 6 ianuarie.

În ce priveşte numele de familie, rădăcina „Kümbet”, în limba turcă, are semnificaţia de „movilă”, sau „deal”. Numele, în Turcia, era „Kümbetlioglu”, cu particula „li”, care are semnificaţia românescului „de la” şi „oglu”, care se traduce prin „fiul lui”. Ca urmare, „fiul celui de la deal”. Părăsind Turcia, armenii înlocuiau în numele lor de familie sufixul turcesc „oglu” cu echivalentul armenesc „ian”, aproximativ cu aceeaşi semnificaţie şi care s-ar traduce în limba română cu expresia cunoscută, de „alde”. Ca urmare, numele a devenit Kümbetlian. Mulţi armeni şi-au schimbat şi rădăcina turcă a numelui cu cea echivalentă armeană, ca în cazul celor din familia Altunoglu (fiul aurarului-sau bijutierului), înlocuind turcescul „altun”-aur, cu echivalentul armean „vosghi”, devenind Vosganian. Tatăl meu, armean (ortodox), a emigrat cu familia în anul 1908 din oraşul Konya (Turcia) şi după un periplu care l-a purtat prin Istanbul, Bazargic şi Karaomer (actualul Negru-Vodă) s-a stabilit în anul 1920 cu familia, în Constanţa. Aici s-a căsătorit în anul 1931 cu mama mea, Janeta Gogan din Sibiu, iar în anul 1936, m-am născut eu.

DESCARCĂ VOLUMUL INTEGRAL ÎN FORMAT PDF


La vârsta de trei ani, când am devenit conştient de ce se întâmplă în jurul meu, mi-am dat seama că părinţii vorbesc între ei o limbă (româna), iar cu bunicii paterni, o alta (turca). Ca urmare, a trebuit să învăţ de mic aceste două limbi. Între anii 1941-1944 am frecventat grădiniţa şi clasa I primară la şcoala germană din Constanţa, unde a trebuit să învăţ o a treia limbă, germana. Când mergeam cu tatăl meu în oraş şi se întălnea cu prietenii lui, discuta cu ei într-o a patra limbă (armeana).

În anul 1942 am devenit elevul, la vioară, al pictorului şi vioristului Stavru Tarasov. În anul 1944, după armistiţiu, şcoala germană din Constanţa a fost desfiinţată, iar eu mi-am continuat studiile primare (clasele II-IV) la şcoala nr. 5 din cartier. Aici am început să învăţ o altă limbă (franceza), a patra, în ordine cronologică, după română, turcă şi germană.

În anul 1947, la vârsta de 11 ani, părinţii mau trimis la bunica (din partea mamei) la Sibiu. Aici am fost înscris în clasa întâia (care se numea „prima”) a Liceului Brukenthal (fig. 3.4) şi tot aici am continuat studiul viorii, cu viorista şi profesoara Olga Fogarascher Coulin (fig. 3.5). Atmosfera din Liceul Brukenthal era la acea dată cu totul deosebită. Calitatea profesorilor era remarcabilă, extraordinară. Aş dori să-i amintesc aici doar pe profesorul de desen, pictorul şi graficianul Hans Hermann, şi pe profesorul, organistul, pianistul şi compozitorul Franz Xaver Dressler.

În 1950 am absolvit gimnaziul german de trei clase (a V-a,-a VII-a) la care se redusese Liceul Brukenthal în urma „reformei” din 1948, am susţinut admiterea în clasa a VIII-a la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu şi am revenit în Constanţa (la Liceul Mircea Cel Bătrân), unde din motive materiale a trebuit să se mute şi bunica din Sibiu.”
 

#citește mai departe în volumul „Amintiri și povestiri”.
#autor Garabet Kümbetlian

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
 
Sursa foto: autorul împreună cu părinții (ilustrație din volumul „Amintiri și povestiri”, de Garabet Kümbetlian)
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: Aventurile fraților Pipera și legătura lor cu profesorul Garabet Kümbetlian

 

Comentarii








Cele mai recente postari