Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:31 02 07 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu „Un asasinat postum” - Magdalena Rădulescu, fiinţa rătăcită prin veac

ro

01 Feb, 2020 00:00 2556 Marime text

Volumul „Figuri în filigran” reuneşte o serie de amintiri şi schiţe de portrete ale unor mari artişti ce au creat în prima jumătate a secolului XX.
Pericle Martinescu i-a cunoscut pe mulţi dintre ei, le-a comentat operele şi a fost martor privilegiat la succesele sau decadenţa lor.
 


Fragmentul din care cităm mai jos este scris în martie 1983, cu ocazia trecerii în nefiinţă a Magdalenei Rădulescu, talentata şi extravaganta pictoriţă care, după ce a copilărit la Constanţa, fiind, potrivit autorului, o  „emanaţie a spiritului dobrogean”, a plecat în Franţa, unde şi-a pictat exuberantele personaje de carnaval, clovnii, jonglerii, acrobaţii sau căluşarii.
 

„În România liberă de azi, un anunţ la «Decese», dat probabil de rude (nepoţi, veri), face cunoscut că urna pictoriţei Magdalena Rădulescu a fost adusă şi îngropată la cimitirul Sfânta Vineri, Figura 1, Locul 124.
Magdalena Rădulescu a murit acum vreo lună de zile, la Paris. De fapt, ea a fost găsită moartă (ca şi Marin Preda) într-o cameră sordidă, dintr-un hotel de mâna a şaptea din capitala Franţei. Moartea ei a fost anunţată tot de nişte rude printr-un ferpar la România liberă, însă din partea oficialităţii nu s-a produs nici cea mai mică mişcare. O tăcere absolută. Ca şi în cazul lui Ţuculescu, pictoriţa este asasinată (postum) de oficialităţi, pentru ca, mai târziu, anumiţi «oficiali» să se îmbogăţească prin comentariile despre opera ei.
 
A fost o artistă în înţelesul cel mai înalt al cuvântului. Ca persoană, a fost o fiinţă rătăcită în acest veac, dacă nu un temperament ce a prevestit cu mult înainte apariţia beatnicilor sau hippy-ilor de mai târziu. Parcă o văd făcând figură insolită pe străzile Bucureştiului, în ţinuta ei „style tzigane", cu cizme în mijlocul verii, cu rochii de piele colorată, cu platoşe metalice pe piept sau cu tot felul de alămuri în jurul gâtului, cu părul vopsit negru şi cu mină de fiică a şatrei. Era totuşi fata unui moşier, mare avocat în Constanţa, dar dacă ea dusese boema până la exces, înseamnă că era stăpânită de o demonie interioară, de genul marilor artişti ai omenirii. Nu se simţea bine în lumea în care trăia, dar ea n-a evadat, ca Gauguin, în insuţele primitive din Pacific, ci în sălbăticia civilizaţiei ultra rafinate din Europa.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!


 

Îşi ducea veacul mai mult-pe Coasta de Azur, prin taverne şi mansarde pestilenţiale, nu din gustul pentru desfrâu (femeia aceasta era un înger, în fond), ci din dezgustul faţă de lumea contemporană. Lucra mult, iar singura consolare şi-o găsea în alcool. E de mirare că a rezistat atâta, ajungând să treacă de şaizeei de ani. Era o solitară, a fost şi căsătorită, dar căsnicia nu se putea să dureze, deoarece era contrară firii ei rebele - şi rebelă în primul rând cu ea însăşi.
 
Când se va scrie biografia acestei femei-artiste, se va realiza una dintre cele mai curioase aventuri spirituale pornite din spaţiul dunărean. Şi aş zice mai curând dobrogean, deoarece Magdalena Rădulescu a fost o emanaţie a spiritului dobrogean, care a ţinut să rămână ca atare de-a lungul întregii sale vieţi. Cine va scrie despre ea va trebui să aibă îri vedere acest lucru şi s-o trateze ca pe o creaţie a climatului dobrogean.”

 
#citeşte mai departe în „Figuri în filigran“ 
#„Figuri în filigran“
#Autor Pericle Martinescu

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi.html
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”: Pericle Martinescu şi Eugen Ionescu - corespondenţă din Paris

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Martor al sublimei prietenii dintre Panait Istrati şi Nikos Kazantzakis

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: „George Enescu - frumoasă viaţă, fericit destin!”

#DobrogeaDigitală „Umbre pe pânza vremii”, de Pericle Martinescu: Sărbătorind doctoratul lui Mircea Eliade, în Târgul interbelic al Moşilor

#DobrogeaDigitală: Pericle Martinescu, despre Mircea Eliade şi angoasa înstrăinării
  
#DobrogeaDigitală: Pericle Martinescu şi Emil Cioran, doi noctambuli filosofând într-un oraş adormit
 
Comentarii








Cele mai recente postari