Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:10 11 05 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Dor de muncă şi spor la lucru primei Camere de Comerţ Tulcea”

ro

19 Apr, 2021 00:00 1674 Marime text

La 19 aprilie 1909, se instala, la Tulcea, prima Cameră de Comerţ, de existenţa şi activitatea căreia se legau speranţele propăşirii economice a nordului Dobrogei.

În ziarul „Lupta” (I, nr.10, din 19 aprilie 1909), se marchează evenimentul înființării acestei instituții „compuse din oameni cu greutate şi capabili”, inițiativa fiind privită cu entuziasm, optimisc și încrederea că noua structură „va lucra pentru ca oraşul-port Tulcea să înflorească, să propăşească în direcţie economică”.

Publicația din care am extras fragmentul de mai jos este indexată în volumul  „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ .
 

 „Camera de Comerţ, secţia independentă a Tulcei, a fost instalată. Mercuri, în localul de recepție al Prefecturei, cei 16 membri cari vor conduce prima Cameră de Comerţ de sine stătătoare au procedat la alegerea unui preşedinte şi a unui vice-preşedinte.
Pentru prima demnitate a fost desemnat d. I. Nicolau care a lucrat cu atâta stăruinţă pentru înfiinţarea acestei secţiuni. Ca vice preşedinte a fost ales d. Gh. Dăianu. Acesta nu mai puţin a lucrat pe toate căile posibile pentru realizarea acestei revendicări a comerţului tulcean.
Compusă din oameni cu greutate şi capabili cum sunt d-nii l. Nicolu, Sava Donceff, Gh. Dăianu, A.M. Davidsohn, I. Pacioff, Jelescu D. Cialicoff, T. Flamaropol, Bechir Soliman Sadicoglu, Mineiu Marcoff, Mihalache Ciortan, Dobre D. Hagi-Petroff, Naum Gi.insberg, Ovanes H. Hacian, Avram Petra (Sulina), Alexe A. Barbu (Măcin), Iacob Sezonoff (Babadag), condusă cu dragostea şi interesul pe care preşedintele şi vicepreşedintele au dovedit că poartă acestei instituţii a comercianţilor - Camera de comerţ din Tulcea, pentru obţinerea căreia ani dearîndul s'a luptat, are şanse de a progresa astfel ca să contribuie la înflorirea economică a județului şi oraşului.
De zeci de ani, printre importantele cerinţi şi reformele reclamate pentru propăşirea oraşului Tulcea, a fost şi înfiinţarea unei Camere de comerţ independentă. De mult, comercianţii tulceni au făcut tot felul de demersuri şi intervenţii pentru a emancipa comerţul nostru de sub stăpânirea judeţului Constanţa. D.I.C Atanasiu venind în capul judeţului şi dându-şi samă de influenţa binefăcătoare ce o independentă Cameră de Comerţ poate avea pentru judeţul Tulcea - a plecat în fruntea unei delegaţii de comercianţi locali pentru a se presenta M.S. Regelui şi domnilor miniştri.
Sprijinind cu autoritatea d-sale această revendicare - n'au trecut decât 2 luni şi guvernul a aprobat funcţionarea Camerei de Comerţ cu 16 membri.
Azi comercianţii posedă acea Cameră de Comerţ independentă şi de sine statornică a cărei lipsă s'a resimţit atât pentru comerţul propriu zis cât şi pentru ridicarea şi înflorirea tuturor celorl'alte ramuri de activitate asupra cărora starea economică are o mare influenţă. Căci prin această Cameră nu numai că nu se va mai da judeţului Constanţa un tribut de mii de lei anual, dar judeţul şi oraşul Tulcea vor lua un nou avânt în direcţie comercială şi industrială.
Lucrând şi fiind condusă de oameni destoinici şi sinceri, Camera de Comerţ va lucra pentru ca oraşul-port Tulcea să înflorească, să propăşească în direcţie economică. Având concursul serios şi influent al d-lui I.C. Atanasiu pe lângă guvern, Camera de comerţ va lucra în primul rând pentru ca Tulcea să fie legată de restul ţărei printr'o cale ferată. În chestiunea aceasta vor avea să lucreze cu tot dinadinsul membrii Camerei de Comerţ. Căci pe lângă altele, realizarea căiei ferate va pune în preţ enormele bogăţii ale judeţului nostru. Apoi treptat, treptat portul nostru se va ridica, comerţul va lua avânt, se vor creia case industriale cari vor aduce bogaţie şi propăşire Tulcei.
Urăm dar dor de muncă şi spor la lucru primei Camere de Comerţ instalată acum. Membrii ei, de acord cu toţi tulcenii, au datoria să profite de interesul ce-l arată actualul guvern şi dragostea de care e animat prefectul pentru oraşul şi judeţul nostru.”

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: historia.ro
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Foştii cetăţeni otomani devin deci cetăţeni Români”

#DobrogeaDigitala: „Cu ce s'au ales Dobrogenii?”
 
Comentarii








Cele mai recente postari