Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:33 20 06 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Constanţa să redevie iarăşi cel puţin ceea ce a fost înainte de război”

ro

24 May, 2021 00:00 3249 Marime text
 
  • Un interviu luat regelui Ferdinand, în 1922, de către un redactor al ziarului Dobrogea Jună
 
Într-un articol intitulat „M. S. Regele Ferdinand vorbește Dobrogei June”, descoperit în antologia  „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, avem prilejul unei incursiuni în peisajul anului 1922 când, la mijlocul lunii mai, „regele tuturor românilor” era în trecere prin Constanța.
Se afla, împreună cu regina Maria, în drum spre Atena, unde mergea să-și viziteze fiica bolnavă, pe principesa  Elisabeta, căsătorită acolo cu viitorul rege al Greciei, George al II-lea.
Redactorul de atunci al ziarului constănțean, I. N. Duployen, își face curaj și îl abordează pe regele Ferdinand, vorbindu-i despre nepăsarea autorităților față de orașul Constanța. „Priviţi, Maiestate digul acesta, care se năruie de neîngrijire şi portul acesta lipsit de activitate din cauza indiferenţei cu care este tratat.”
Articolul apare în numărul 108, din 17 mai 1922, al celei mai reprezentative și longevive publicații din acest colț de țară, Dobrogea Jună.
 
 

„Eri dimineaţă, pe când mă îndreptam către redacţie la ora obişnuită, am aflat în oraş că M. S. Regele Ferdinand împreună cu Regina Maria însoţiţi de d-nii: d-r. Romallo, colonel Rălescu, comandor Cozlinschy şi inspector general de poliţie Cămărăşescu se află în localitate încă de la ora 4 jum. dimineaţa urmând să plece cu un contratorpilor în Grecia.
În dorinţa de a afla cauza plecării neanunţate a suveranilor şi a obţine o convorbire în numele Dobrogei June cu M.S. Regele Ferdinand m-am îndreptat în port, unde am găsit pe m. Sa întreţinându-se pe chei cu d-nii: amiral Scodrea, general Butunoiu, colonel Artur Grigorescu, Dobriceanu şi alţii.
Faţa M. S. era învăluită de o adâncă durere sufletească. Interesându-mă de M. S. Regina, am aflat că se găseşte încă în vagonul cu care venise şi că fiind indispusă, nu primeşte pe nimeni. M. S. Regele Ferdinand, după ce s-a întreţinut cu cei anunţaţi mai sus, în aşteptarea contratorpilorului care lua păcură, a făcut o preumblare pe bulevard până în dreptul vechiului far, după care, înapoindu-se, se plimba pe dig însoţit de aghiotantul Regal d-l comandor Coslinschy şi alţii.
Profitând de un moment când M. Sa, s-a îndepărtat puţin de însoţitori, m-am prezentat salutându-l foarte respectuos şi cerându-i scuze pentru libertatea ce mi-am luat de a mă prezenta în ţinută obişnuită. L-am întrebat:
- Cărui fericit prilej datoresc constănţenii prezenţa Maiestăţii Voastre în localitate?
Maiestatea Sa Regele Ferdinand după ce m-a scrutat cu o privire ce părea că vrea să-mi pătrundă sufletul, îmi răspunse scurt:
- Sunt numai în trecere prin Constanţa - şi cu un ton voit stăpânit, care trăda durerea de tată, ce-l mâna pe ţărmuri străine, mi-a adăugat: Merg la Athena pentru chestiuni familiale.
- Maiestate - i-am spus, reculegându-mă o clipă - dacă lucrurile şi durerile voastre, în mod firesc sunt împărtăşite de întreaga suflare românească, oare şi suferinţele poporului nu sunt şi suferinţele M. Voastre?
 - Nu înţeleg - îmi răspunse M.S. Regele, măsurându-mă cu privirea din creştet până în tălpi.
-Veţi înţelege imediat - m-am grăbit să adaug - aţi cunoscut Constanţa dinainte de război, când cu drept cuvânt era denumită Mărgăritarul Mărei Negre. Recunoaşteţi astăzi acel mărgăritar în oraşul acesta mort, ale cărui maluri sunt surpate de ape din lipsa unui parapet? Priviţi, Maiestate digul acesta, care se năruie de neîngrijire şi portul acesta lipsit de activitate din cauza indiferenţei cu care este tratat. În numele Dobrogenilor care V-au urmat sub cutele drapelului mândru pe drumul gloriei, faceţi ca prin nemărginita voastră putere şi Suveranitate, Constanţa să redevie iarăşi cel puţin ceea ce a fost înainte de război.
- În ce calitate îmi vorbiţi dumneavoastră? - mă întrerupse Regele.
-În calitate de redactor al ziarului cotidian Dobrogea Jună - îi răspunsei, întinzându-i cartea mea de vizită.
Făcând semn d-lui comandor Coslinschy, s-o primească, M. S. îmi răspunse atunci:
- Să ştiţi: Ochiul Regelui veghează totdeauna pentru binele poporului său (L'oeil du Roi veille toujours pour le bien de son peuple).
Cu aceasta, am încheiat convorbirea cu Regele tuturor românilor, care se grăbea să plece cu contratorpilorul ce sta sub presiune.”

 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: historia.ro

Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Există în ţara asta două feluri de dreptăţi - una pentru cei mici şi alta pentru cei mari”

#Dobrogea Digitală: „Lumea e aşa cum este şi ca dânsa suntem noi!”
 
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari