Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:48 21 09 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Conducta noastră de petrol“

ro

26 Jul, 2021 00:00 1383 Marime text
  • Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Constanța anul 1928 ne prezintă o mulțime de informații prețioase printre care și o retrospectivă asupra producției petroliere de la începutul secolului XX. 

În anul 1911 România se dezvoltase impresionant în domeniul petrolier. Pentru a crește acest domeniu se ia decizia de a se construi o conductă de petrol între locul de prelucrare și cel de desfacere.
 
Drumul către această investiție a fost deschis odată cu promulgarea Legii conductelor de petrol din 1912. Obiectivul principal era ca țițeiul să se dirijeze spre mare, iar  de acolo la rafinării care erau într-un număr destul de mare la acea vreme. Prin legea conductelor de petrol rafinăriile se puteau  „strămuta la mare“ cu ajutorul unor fonduri de la Stat.
 
Planul de proiectare prevedea, în cele din urmă, trei conducte de la Băicoi în diferite zone. Studiul și proiectarea nu au durat prea mult, însă războiul a sistat toate lucrările. Conductele erau neterminate și construcția instalațiilor de abia era începută.
 
Imediat după război, sondele petroliere au fost activate. Producția era atât de mare încât cisternele CFR nu o putea transporta. Însă conductele nu erau încă gata pentru eficientizarea procesului.  
 
La insistențele Aliaților, care aveau mare nevoie de produse petroliere, Statul a alocat banii necesari, astfel încât construcția unei conducte a fost finalizată. În cele din urmă și celelalte conducte au fost construite, dar în alt sistem de proiectare pentru că ocupația din timpului războiului a schimbat cursul acestora.
 
„Cum cele două conducte au fost demontate de ocupaţia străină şi instalate spre Giurgiu, s'a utilizat situaţiunea de fapt, complectându-se şi aceste conducte spre Giurgiu cari ne dădeau posibilitatea de a transporta pe calea Dunării produsele petrolifere atât în amonte, cât şi în naval precum şi de a alimenta rafinăriile din Cernavoda şi Orşova.

Serviciile ce aceste conducte, mai ales în acele împrejurări, le-au adus au fost incalculabile căci pe această cale se importau diferite mărfuri, prin compensaţiune pentru nevoile noastre interne. Rând pe rând şi potrivit posibilităţilor bugetare, s'au adus tot felul de complectări şi astăzi conductele funcţionează în condiţiuni cu totul satisfăcătoare, mulţumind în mod complect industria de petrol.

Actualmente conductele au în total 760 km repartizate după cum urmează:

1. Marea conductă de lampant Constanta-Băicoi, cu o lungime de 320 km, între Ploeşti-Buzău de 229 mm Ø şi Buzău-Constanta de 254 mm Ø.
2. Conducta de lampant Băicoi-Giurgiu, de 127 mm Ø.
3. Conducta de produse negre Băicoi-Giurgiu de 127 mm Ø şi  180 km lungime.
4. Conducta Băicoi-Bucureşti pentru alimentarea Capitalei de 127 mm Ø şi o lungime de 8.0 km.

Toate aceste conducte, au o capacitate de transport de peste 3000 tone zilnic, sau peste 1.000.000 tone anual.  În afară de acestea, conducta mai dispune de un parc de rezervoare de 10.700 mc capacitate şi instalaţiuni de pompe situate la Băicoi, Ploeşti, Buzău, şi Hagieni precum şi staţiuni de primire la Constanta, Giurgiu şi Bucureşti, înzestrate cu cele mai moderne utilagii.

În faza în care ne găsim conducta azi dispune de un stoc de produse petrolifere ( cari merg prin conductă) ceea ce dă mijlocul de a satisface industria de petrol prin împrumuturi imediate de cupoane de aceste produse.

Putându-se preda o marfă la Constanţa sau Giurgiu în chiar ziua când se cere aceasta se va permite ca într'un viitor apropiat prin o standardizare, să se înfiinţeze şi recipisele Varante cari vor aduce comerţului de petrol o înflorire  şi mai mare.“ (sic!)
 
Sursă foto și de documentare: Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Constanța
 
Citește și:
 
Începuturile Camerei de Comerț Constanța
 
Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Constanța 1928 - „Înființarea și organizarea oboarelor în Dobrogea“

Primul Congres al Camerelor de Comerț și Industrie din România Mare și primele școli comerciale din Dobrogea
 
Înființarea Bursei de Comerț - „Constanţa era chemată să ia o dezvoltare din ce în ce mai mare“
Comentarii








Cele mai recente postari