Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:45 26 05 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Câte ceva despre cei ce „și-au făcut din naționalism o meserie”

ro

21 Apr, 2022 00:00 3172 Marime text
  • Un articol publicat pe 21 aprilie 1912, în „Dobrogea Jună” de patronul gazetei, Constantin N.Sarry, simbol al naționalismului autentic
 
Constantin N.Sarry, jurnalistul născut la Constanța chiar în anul în care Dobrogea revenea la țara-mamă, după mai bine de patru secole de stăpânire otomană, a fost toată viața sa un simbol al dobrogenismului. 

Provenit din tată de origine greacă, a dovedit un patriotism local mai entuziast decât al multor români neaoși, militând pentru o provincie transdunăreană unită și prosperă, prin toate acțiunile sale și mai ales prin „Dobrogea Jună”, ziarul pe care l-a înființat la doar 26 de ani și l-a condus timp de patru decenii.



La 21 aprilie 1912, publica un articol despre naționalism și așa-zișii „apărători ai neamului”, „bufnițe patriotice”, zgomotoase și fățarnice.
Textul este indexat în volumul  Dobrogea Jună. Caleidoscop”.
 

„Nu ştiu, zău, cine din ţara aceasta s-ar încumeta să dovedească până în cele din urmă, că descinde nemijlocit din încuscrirea legionarilor lui Traian cu neamurile lui Decebal ? ...
Întrebarea mea, ţin să adaog, nu se îndreaptă către acei Români, cari, simţindu-se Români curaţi, nu fac nici odată caz de românismul ori de naţionalismul lor; ci ea se adresează acelor nepoftiţi «apărători ai neamului», cari, cu îndoiala în suflet şi cu musca pe căciulă, ştiindu-se streini, fac pe Românul, - doar-doar or acoperi o impuritate, de care le e ruşine.
Am spus-o şi cu altă ocaziune şi o repet şi acuma: Un ... escu, animat de coada unui nume oarecare, poate ascunde o origine dubioasă şi chiar necinstită: nu poate îndritui însă pe acel individ, ca să discute obârşia şi simţimintele altora ...

Nu este - o spun sus şi tare - manifestare a sufletului omenesc, mai firească şi mai frumoasă ca acea a sentimentului naţional. Până şi socialismul doctrinar a sfârşit prin a admite graniţe naţionale.

De cât, est modus in rebus. A agita ideea de naţionalitate în Dobrogea, este o foarte gingaşă chestiune de drept şi de tact. „Streinii" din provincia transdunăreană - provincie căreia cu drept cuvânt i s-a zis că constitue plămânii României, - nu sunt streini dintre aceia, veniţi ori aduşi de peste mări şi ţări, cu gând de pradă şi de ducă. «Streinii» aceştia formează populaţiunea băştinaşă a provincii, pe care un tratat internaţional a dat-o României pentru consideraţiuni - recunosc - superioare capacităţii de a gândi şi de a pricepe a acelora, cari, neavând ce face, îşi cântăresc ... sentimentele. «Streinii» aceştia, cari nu s-au bucurat de acel drept de opţiune, consacrat în prîncipiu în materie de anexare, - deveniţi Români ipso facto, ipso jure, - au dovedit în toate ocaziunile şi cu toată inima că poartă cu mândrie şi cu cinste numele patriei lor adoptive. «Streinii» aceştia n-au meritat nici odată şi cu nimic injuria de a fi puşi la carantină de nişte indivizi, cari şi-au făcut din «naţionalism» o meserie ...

Nu am pretenţiunea să conving, pe aceştia din urmă mai ales, de sinceritatea şi greutatea cuvintelor mele. O, nu, din păcate şi naţionalismul a ajuns un articol, cu epoci şi pieţe de desfacere! Dacă am relevat însă, chiar aşa în treacăt, lucrul, e că iar s-a adus în discuţie naţionalismul Dobrogenilor şi în special al nostru, al acestora dela Dobrogea jună. Noi - fireşte - suntem bârna din ochii neadormiţi ai acestor bufniţe patriotice, cobi pe lângă un om, care, strâns cu uşa, a trebuit să recunoască că coboară dintr-un amestec greco-bulgar, din acea «grecobulgărime» pe care a ţintuit-o pentru totdeauna marele Eminescu!...

De altfel, aceştia formează regula: N-am văzut făcând în ţara aceasta «naţionalism» de cât pe renegaţi. Ştiu însă un lucru, pe care îl deţin dela un dascăl neamţ: Individul, care n-a cinstit pe muma lui adevărată, nici odată nu va şti sa cinstească o mumă adoptivă!”

 


#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 124 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța


Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „De la gazetăria de căpătuială până la cea de principiu e o distanţă ca de la vierme la un astru”  

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”
 
Urmareste-ne pe Google News

Comentarii








Cele mai recente postari