Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
15:28 28 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Boris Cobasnian a fost „maestrul care scotea voce și din piatră seacă". Tribut la 95 de ani de la naștere

ro

09 Mar, 2021 00:00 4170 Marime text
  • În toamna anului 1959, se mută la Constanţa unde timp de 26 de ani va instrui şi conduce cu sârguinţă şi tenacitate corul Teatrului liric din Constanţa
  • În volumul „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, scris dr. Adrian Doxan, numele maestrului Boris Cobasnian este citat de nu mai puțin de 180 ori
 
Unul dintre reprezentanții de seamă ai „generației de aur” de dirijori şi compozitori care au trasat noi coordonate în muzica corală românească, Boris Cobasnian, s-a născut pe 9 martie 1926, în satul Petroşani - Bălţi, situat la câţiva kilometri de Ştefăneşti-Prut.
 
Studiile muzicale le-a început la Şcoala Normală „Mihai Viteazul" din Chişinău, unde a avut şansa să-l aibă ca profesor pe Victor Iuşchievici (cel ce avea să fie cunoscut mai târziu sub numele de Victor Iuşceanu - profesor de teorie la Conservatorul din Bucureşti). Acesta a descoperit la tânărul normalist calităţi muzicale deosebite, cooptându-l în fanfara şcolii. În curând îi va încredinţa corul şi orchestra de viori a clasei.
 
Încă din anul I de Conservator se va înscrie în Sindicatul Dirijorilor, afirmându-se ca dirijor la numeroase coruri bucureştene, obţinând premii la concursurile naţionale: Corul Uzinelor Metalurgice – cunoscut din 1948 sub numele de Armătura, corul fabricii Radio-Popular, corul Sindicatului Metalo-Chimice, corul Fabricii de Confecţii APACA.
 
În perioada 1954-1959, ca dirijor al Orchestrei Simfonice şi al Corului Combinatului Siderurgic din Hunedoara, Boris Cobasnian a obţinut în fiecare an premiul I pe ţară.
 
În toamna anului 1959, se mută la Constanţa unde timp de 26 de ani va instrui şi conduce cu sârguinţă şi tenacitate corul Teatrului liric din Constanţa. Paralel va duce o muncă de instruire a corurilor de amatori din judeţ şi va compune muzică corală pentru coruri mixte şi voci egale, prelucrări de folclor, precum şi lucrarea„ Elegie", pentru orchestră de coarde.
 
La Opera din Constanţa, în perioada 1959-1986, a pregătit ca maestru de cor peste 40 de lucrări de operă şi operetă, iar ca dirijor a realizat în premieră: „My fair Lady” de Fr. Loewe, „Casa cu trei fete” de Franz Schubert, „Logodnicul din lună”. A dirijat spectacolele: „Lăsaţi-mă să cânt!” de Gherase Dendrino, „Bal la Savoi” de Abraham, „Nausica” de Viorel Doboş, baletul „Coppelia” de Leo Delibes, „Lisyistrata” de Gherase Dendrino. Boris Cobasnian a fost fondatorul şi dirijorul renumitei Corale Vox Maris din Constanţa, în 1960, cu care a obţinut premii la toate concursurile corale naţionale şi premii la importantele concursuri corale europene.
 
De asemenea, a fost profesor la Facultatea de Teologie, secţia Muzică religioasă, din cadrul Universității „Ovidius” Constanţa.
 
În anul 1966 devenea membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Multe dintre lucrările sale corale laice şi religioase aveau să intre în repertoriul unor prestigioase coruri din ţară şi din străinătate, bucurându-se de un mare succes în competiţiile internaţionale.
 
A încetat din viață pe 9 august 2011, acasă, alături de familie. Conf. univ. dr. Mariana Popescu, fostă colegă cu marele maestru, spunea atunci despre Boris Cobasnian că suferea de o formă uşoară de limfom cu care nu a mai putut lupta. „Stilul dirijoral al lui Boris Cobasnian este unic în domeniul artei dirijorale corale, având un adevărat cult pentru pregătirea aparatului vocal, dirijorul devenind un adevărat arhitect al formelor sonore", afirma, în urmă cu 14 ani, conf. univ. dr. Mariana Popescu, într-un articol intitulat „Boris Cobasnian, o legenda a formelor sonore”. Tot universitarul constănțean este cel care a declarat că despre personalitatea lui Boris Cobasnian circula proverbul „Maestrul scoate voce și din piatra seacă". 
 
„Un recunoscut animator cultural şi instructor de coruri apreciate la nivel naţional şi internaţional”
 
Prezenţă discretă în peisajul artelor de malul mării, datorită modestiei sale, maestrul Boris Cobasnian nu a trecut neobservat, fiind remarcat, în rândul melomanilor, la serile camerale, la concerte simfonice sau la spectacole de operă şi operetă
În volumul „Teatrul liric (Opera Constanţa)”, scris dr. Adrian Doxan și pe care îl puteți lectura din Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, numele maestrului Boris Cobasnian este citat de nu mai puțin de 180 ori, fie în calitate de maestru de cor, dar și pentru conducerea muzicală a unor lucrări de referință din repertoriul Teatrului Liric constănțean.
 
Vă prezentăm în continuare câteva fragmente ilustrative pentru valoarea sa profesională:
  • „Nu trebuie uitate manifestările menite să ducă la dezvoltarea vieţii cultural muzicale ca Pontica (activitate anuală vizând «zilele culturale dobrogene») activitatea Corului Sindicatelor condus de Boris Cobasnian şi Sabin Nicolaină, cunoscut în ţară şi peste hotare, câştigător a numeroase premii şi trofee şi la fel de important, corul de copii lnfantes Maris al Clubului elevilor (Palatul copiilor) din Constanţa, cu premii naţionale şi internaţionale, condus de Florentina Hăbădan-Ghiţescu, cor care, din păcate, a fost destrămat cu ocazia pensionării dirijoarei; de asemenea, corul bărbătesc al Institutului de marină Mircea cel Bătrân, condus de Ion Petrache”.
  • „În toamna anului 1959, vine la Constanţa şi nu va mai pleca, maestrul de cor Boris Cobasnian, care va conduce timp de 26 de ani corul Teatrului muzical din Constanţa, fiind un recunoscut animator cultural şi instructor de coruri apreciate la nivel naţional şi internaţional”.
  • „Despre corul instituţiei pregătit de Boris Cobasnian se poate spune că reprezintă unul din compartimentele de bază. În scenele de mare amploare (ca de pildă în finalul actului II din «Lăsaţi-mă să cânt», sau în tabloul final din «Lysistrata») corul impresionează prin forţa ansamblului şi precizia execuţiilor. O mai mare atenţie acordată nuanţelor interpretative, ca şi jocului de scenă - îndeosebi atunci când membrii corului, deşi nu au de cântat, trebuie să participe la acţiune - se simte necesar”.
  • „Corpul dirijoral al instituţiei mai cuprinde pe Liviu Florea, un tânăr şef de orchestră cu posibilităţi, dar a cărui autoritate şi exigenţă s-ar cere a fi întărite şi pe maestrul de cor Boris Cobasnian, care a preluat de la o vreme bagheta la unele reprezentaţii de balet şi operetă, reuşind să realizeze spectacole de frumoasă ţinută artistică (cu observaţia că ar trebui să dozeze cu mai multă atenţie sonoritatea orchestrei în funcţie de posibilităţile soliştilor vocali)”.
  • „După plecarea maestrului de cor Gheorghe Velea, timp de peste 27 de ani, corul a fost condus cu sârguinţă şi talent de către maestrul Boris Cobasnian (1959-1986)”.
  • „Tot în anul 1960, la 31 iulie, Teatrul de Stat Constanţa, secţia de operă şi operetă, prezintă un Concert vocal-simfonic, dirijat de Boris Cobasnian, cu orchestra Teatrului şi concursul corului Direcţiei regionale a navigaţiei maritime Constanţa. În program: W.A Mozart - Uvertura la Opera Nunta lui Figaro şi Simfonia nr. 39 în Mi bemol major, W.A. Mozart - uvertura la opera Răpirea din serai, G. Rossini - uvertura la opera Coţofana hoaţă, Constantin Palade - Balada lui Gheorghe Doja, pentru bariton, cor şi orchestră. Concertul a fost foarte bine primit de public, repertoriul bine alcătuit, realizat de Boris Cobasnian cu grijă, cunoscută fiind exigenţa sa în domeniul coral şi nu numai, care a prezentat auditorilor lucrări dintre cele mai gustate de melomani, într-o interpretare meritorie”.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Boris Cobasnian, „arhitectul vocilor“, ar fi împlinit 92 de ani
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari