Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:52 24 02 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian Spiru Haret, cel dintâi astronom român

ro

06 Jan, 2020 00:00 376 Marime text

Între biografiile celor 11 savanţi români de sorginte armeană aduşi în atenţia cititorilor prin intermediul volumului „Armeni sub cupola Academiei Române”,
alcătuit cu truda unui publicist care îşi respectă semnătura, Simion Tavitian acordă cele mai numeroase pagini activităţii celui care a fost astronom, matematician, sociolog, organizator al învăţământului românesc, promotor al culturii, patriot luminat – Spiru Haret (15 februarie 1851 – 17 decembrie 1912, Bucureşti).
 

 
Pe 15 februarie 2020 se împlinesc 169 de ani de la naşterea sa „în comuna Hanul Conachi, Putna, dintr-o familie de oameni săraci, tatăl notar de origine armeană, care n-au cunoscut nici opulenţa, nici huzurul şi cucereşte cele mai înalte trepte ale vieţii prin seriozitate şi aptitudini”.
 

„În cunoscuta lucrare „Monografia oraşului Botoşani“, Artur Gorovei găseşte stabilite în anii 1759, 1793 şi 1810, în mahalaua armenească, numeroase familii de armeni, care au jucat un rol însemnat în viaţa economică, socială şi culturală a oraşului şi chiar a ţării: Ciomac, Trancu, Manea, Goilav, Haret, Buiucliu, Bolfosu, Tăranu ş.a.
 
La 1869 termină liceul şi se înscrie la Universitatea din Bucureşti la secţiunea fizică-matematică. În aprilie 1874 ia licenţa în ştiinţe fizico-matematice, iar în septembrie acelaşi an obţine, prin examen, o bursă în
matematici, la Paris. 
 
„Chiar îndată după începerea cursurilor la Paris - povesteşte el - am putut să-mi dau seama de marile lipsuri ale instrucţiei mele matematice, cu toată licenţa mea trecută cu bile albe la Bucureşti. Erau părţi întregi de materie pe care nu le cunoşteam si mai ales îmi lipsea deprinderea rezolvării de probleme”. Trecând peste aceste greutăţi, Haret şi-a luat din nou licenţa în matematică la Paris în 1875, şi în 1876 şi-a luat licenţa în ştiinţe fizice. Se înscrie la doctorat la Sorbona. Publică „Theses presentees a La Faculte des Sciences de Paris: 1 These de mecanique celeste, 2 These d'analyse, Gauthier Villars, Paris”, 50 p. Susţine teza de doctorat cu titlul „Sur l'invariabilite des grands axes des orbites planetaries”. La 18/30 ianuarie 1878 obţine titlul de doctor la Sorbona, devenind primul român doctor în matematică la Paris. Teza sa purta titlul „Asupra invariabilităţii marilor axe ale orbitei planetare”.
 
„Ca subiect de teză - spune fostul său student, acad. Victor Vălcovici - Haret abordează o interesantă problemă de mecanică cerească: sunt sau nu în variabile axele mari ale orbitelor planetare solare?”. E vorba de acţiunea perturbatoare din „problema celor trei corpuri", de efectele acestei acţiuni asupra axei mari a orbitei unei planete oarecare. Problema preocupase matematicieni de seamă şi părea, după cercetările marelui Lagrange, ale lui Poisson şi ale altora, clarificate.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA îN FORMAT PDF!


 

În această atmosferă apare, în anul 1878, teza de doctorat a lui Haret, care, reluând chestiunile, ajunge la alte rezultate ce produc senzaţie şi sunt comentate foarte viu în toate cercurile ştiinţifice. Henri Poincare, în cunoscuta sa operă „Lecons de mecanique celeste”, apărută în 1905, apreciază elogios acest rezultat al lui Haret, scriind că: „Se poate spune deci că rezultatul lui Haret este o serioasă şi justificată ameninţare pentru existenţa celebrei teoreme a «Invariabilităţii axelor mari». Spiru Haret aborda o problemă deosebit de interesantă, atât din punct de vedere teoretic, al mecanicii cereşti, cât şi al vieţii pe Pământ: sistemul solar, aşa cum îl cunoaştem noi, este stabil sau nu? Orbitele planetelor rămân aceleaşi în timp, sau se modifică? Pentru a răspunde la această
problemă de mecanică cerească, Haret a dezvoltat noi metode matematice. Concluzia sa a fost aceea a unei anumite instabilităţi a sistemului planetelor, de o anvergură mică însă, care nu pune cu nimic în primejdie viaţa.
 
Ca un omagiu adus memoriei sale, la un veac după doctoratul său, în 1977, cu ocazia cartografierii suprafeţei nevăzute a lunii, unei formaţiuni lunare i s-a dat numele de circul Haret.
 
„Această lucrare însemnată, care a înscris pentru totdeauna numele lui Haret în ştiinţă - spunea G. Tiţeica, în Discursul de recepţie la
Academia Română - arată o însuşire specială a minţii sale, darul de a privi problemele mari în faţă şi de a găsi calea pe care aceste probleme pot fi atacate mai uşor. Cum se poate ca, un început aşa de strălucit, Haret, în afară de câteva încercări răzleţe, să-şi oprească activitatea ştiinţifică în loc? ...
 
În epoca în care-şi pregătea Haret lucrarea sa de doctorat, mecanica cerească trecea printr-o criză. Metodele vechi, metodele clasice ale lui Laplace dăduseră tot ce puteau da. În acelaşi timp, analiza matematică făcea progrese uriaşe. Instrumentele analitice noi, mai delicate dar mai sigure, erau făurite în atelierele geometrilor de seamă. Cel care s-a servit întâia oară, în chip sistematic, de aceste unelte noi, a fost regretatul nostru membru de onoare, ilustrul Henri Poincare, câţiva ani după teza lui Haret. De atunci încoace, toate problemele mari şi fundamentale din mecanica cerească au fost reluate, studiate mai departe şi multe din ele duse până la capăt. Aceste unelte noi nu le putea poseda Haret şi de aceea, cu multă părere de rău, a fost silit să se oprească în loc.
De multe ori mi-a exprimat cu durere această părere de rău şi în mai multe rânduri a făcut sforţări să reia firul întrerupt. Aşa, acum vreo 14 ani anunţase la facultate un curs de Mecanică Cerească pentru doctorat, pe care nu l-a putut începe din cauza lipsei de auditori pregătiţi. În timpul din urmă se apucase să colaboreze la Gazeta matematică şi se înscrisese membru în vestita societate internaţională «Circolo matematica di Palermo». Dar era prea târziu şi era chemat prea cu multă putere în altă direcţie".
 
Spiru Haret a fost cel dintâi astronom român cu solide preocupări teoretice, dar şi cu observaţii interesante privind, de exemplu, eclipsele de
Soare, pata roşie a planetei Jupiter sau unii meteoriţi“.

 
#citeşte mai departe în cartea „Armeni sub cupola Academiei Române”
# „Armeni sub cupola Academiei Române”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian: Destinul savantei Ana Aslan, prima doamnă a medicinei româneşti. A declarat greva foamei, pentru a-şi îndupleca mama

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Condiţii grele de afirmare pentru părintele neurochirurgiei româneşti, Dumitru Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Opera filosofului şi omului de cultură Nicolae Bagdasar
 
Comentarii








Cele mai recente postari