Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:58 19 02 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Nicolae Iorga - „Principatul a găsit pe armeni în Moldova”

ro

23 Jan, 2020 00:00 1430 Marime text

Profesori, actori, regizori, artişti, prelaţi, ofiţeri, avocaţi, medici, scriitori, jurnalişti, oameni de afaceri, economişti, oameni politici, tineri şi bătrâni, femei şi bărbaţi „recompun, prin sita deasă a exigenţei autorului tabloul intelighenţei românilor de etnie armeană”, apreciază istoricul Stoica Lascu în prefaţa primului volum Armeni de seamă din România, al cărui autor este publicistul Simion Tavitian. Astăzi ne-am oprit asupra discursului savantului Nicolae Iorga cu privire la descendenţa armenilor în România.



 

„Într-o conferinţă ţinută la Paris, savantul Nicolae Iorga spunea: «Armenii au venit spre noi din Caffa încă din veacul al XIV-lea, înainte de fondarea Ţării moldoveneşi. Astfel încât, principatul a găsit pe armeni în Moldova. Ei nu sunt, deci colonişti atraşi mai târziu, sunt fondatorii în adevăratul înţeles al cuvântului, în înţelesul unei anatomii care a fost supusă mai târziu autorităţii prinţului.


Este întrebarea dacă această aşezare moldovenească nu este în relaţiune cu marea linie de comerţ ce s-a format în veacul al XIV-lea între Cracovia, Lemberg sau Lvov, acest mare oraş unde armenii păstrează încă numeroasele elemente ale unui glorios trecut economic şi, mai târziu, Moldova, dacă toate aceste colonii nu s-au format în momentul când această mare linie de comerţ a fost prelungită prin ceea ce numeşte Tătaria, drumul tătăresc al comerţului.


Cred că trebuie să se spună nu. Armenii aceştia, cari s-au stabilit în Moldova, nu veneau din Lvov; dintre ei au fost unii cari au descălicat mai târziu. Dar la început un grup a venit direct.


Iată şi raţiunea pentru care cred că aşezarea e mai veche. Mai întâi, pentru că drumul comerţului între Galiţia şi Caffa nu datează de cât din momentul când regele Cazimir al Poloniei a cucerit Galiţia şi a dat privilegii germanilor şi armenilor (exista un drept armenesc deosebit de cel german, de dreptul din Magdeburg, acest drept el însuşi era deosebit de cel polon). Numai că regele Cazimir a avut Galiţia spre anul 1340. Cum Moldova s-a format aproape în aceeaşi epocă, cum în această ţară se găseau deja armeni, şi cum nu era de ajuns privilegiul regal spre a avea un drum de comerţ prin ţări pustii sau bântuite de inamici, ca tătarii, trebuie să se admită, un pasagiu prin Moldova, anterior prosperităţii marilor aşezări din Galiţia. Şi mai este o raţiune care mi se pare absolut concludentă.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

Armenii care au venit în Valahia poartă nume turceşti, în mare parte. Armenii din Moldova poartă nume româneşti; la ei nu se vede nici cea mai mică urmă de influenţă poloneză sau ruteană; chiar burghezii din Moldova ale căror nume sunt cele mai concrete, cele mai pitoreşti sunt tot armeni. Există, de pildă, un «Ochi albi»; e un altul care se cheamă «Pruncul»; un al treilea care poartă numele de «Bolfosul», adică «cel care are gâtui umflat, care are la gât o excrescenţă». Acestea sunt porecle, adoptate de persoane astfel poreclite.
Alte porecle vin de la o meserie exersată; există un «Vărzaru» negustorul de varză, de la care se trage acel Auxentius Vărzărescu sau Vizirescu, care a transportat, prin 1680, pe o mare parte din conaţionalii săi din Moldova în Transilvania, unde au întemeiat marile aşezări din Gherla, lbaşfalău, sau Elizabetopolis.


Se spune de obicei că ei au părăsit Moldova din cauza persecuţiilor. N-a fost decât un singur moment de intoleranţă religioasă, pe la jumătatea veacului al XVI-lea, şi se datoreşte unui principe pe jumătate nebun, care a fost ucis mai târziu de boieri şi pe care îl supranumiseră omorâtor de câini, Bolicâne.
În 1670, dacă a avut loc marele exod al armenilor din Moldova, aceasta se datoreşte unei alte cauze şi anume lungilor războaie dintre Poloni şi Turci sub domnia regelui Ion Sobieski. Armenii nu-şi mai puteau face comerţul şi au părăsit Moldova invadată de două armate, spre a se duce în Transilvania unde era linişte. Aceasta este raţiunea pentru care sunt acum armeni în Transilvania, cu aceleaşi biserici solide, cu aceeaşi organizaţie burgheză, cu acelaş simţ precis de tot ceea ce formează o viaţă de familie bine organizată şi un comerţ orientat după reguli oneste şi permanente»".



#citeşte mai departe în „Armeni de seamă din România
#„Armeni de seamă din România”
#Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: Analele Dobrogei, anul 12, fasciculele 1-12, 1931



Citește și:

#DobrogeaDigitală „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Henri V. Kehiaian și Gheorghe Assaky, doi iluștri academicieni de sorginte armeană

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Scriitorul Arșavir Acterian descrie personalitatea contradictorie a lui „Zambacu”
 
Comentarii








Cele mai recente postari