Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:21 02 06 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Dr. Iacob Melcon Iacobovici - „omul de bronz” al lumii medicale românești

ro

26 Mar, 2020 00:00 1622 Marime text

Medic chirurg de mare reputație, ctitor al școlii românești de chirurgie, dr. Iacob Melcon Iacobovici și-a adus contribuția în chirurgia ulcerului duodenal și a litiazei biliare. A introdus operația de rezecție concomitent a coastei întâi și a nervului fronic (operația Iacobovici). Lucrări privind cauzele mortalității infantile în România, tratament chirurgical al tuberculozei pulmonare, apendicitei și al altor afecțiuni ale etajului abdominal, explorarea radiologică a glandelor salivare.
Suficiente motive pentru ca publicistul Simion Tavitian să/i publice o amplă biografie în primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”. 
 

„S-a născut la 18 noiembrie 1870, la Costești, Botoșani, din ambii părinți armeni. Tatăl, Melcon Iacobovici, mama; Roza, născută Tantos. Este menționat în toate enciclopediile ca «întemeietor al școlii moderne de chirurgie românească». Urmează liceul «A. T Laurian» din Botoșani - faimoasa instituție școlară din Nordul Moldovei, frecventată de o pleiadă de mari valori ale științei și culturii românești - după care, Facultatea de medicină din București, absolvind-o cu teza «Arteorologia fetală», distinsă cu «Magna cum laude».
Student fiind obține premiul «Hillel» al Academiei Române, pentru lucrarea, «Cauzele mortalității primei copilării în România» (1901) Și tot ca student, desfășoară o activitate practică laborioasă, în spitale și clinici din București.
Din 1907 devine medic secundar în clinica de la Spitalul Colțea, condusă de reputatul Thoma Ionescu. Dr. Iacob Iacobovici ocupase postul în urma unui concurs, cu concurență serioasă și, odată admis, aprecierea dr. Thoma Ionescu îi este extrem de favorabilă.
«Ceilalți aveau condiții mai bune ca dumneata să învețe; se vede că sunt leneși, și eu nu pot primi asemenea elemente». Iată-l pe dr. Iacob Iacobovici, în 1913, în războiul balcanic, activând ca șef de misiune chirurgicală la Stara-Zagora (Bulgaria). (...)
După încheierea războiului dr. Iacob lacobovici activează la Cluj la Facultatea de Medicină (1919-1933) ca profesor de clinică chirurgicală; în anii 1922-1923 este și rector al Universității clujene.
Între 1933-1946 se află la București unde organizează Spitalul de Urgență (1934).
Este membru fondator al Academiei de Medicină (1935) alături de dr. D. Danielopolu, Mihai Ciucă, C. I. Parhon ș.a., membru al Academiei de Chirurgie din Paris și a altor Societăți similare din străinătate, pentru care a fost distins printre multe altele cu Legiunea de Onoare Franceză și cu titlul de medic emerit.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Ca om politic, profesorul Iacobovici a ocupat cu strălucire scaunul de senator în Parlamentul României, atacând în pledoariile sale racile ale societății acelor vremuri (vezi Monitorul Oficial, partea a III-a, din 29 august 1930 și nr. 35 din 5 septembrie 1930).
A criticat cu competență și curaj stările de fapt dăunătoare din serviciile publice, cum au fost: risipa, cumulul, pseudo-funcționarii etc., spunând: «Țara este o paragină de la un capăt la altul, dorm fără cruci cei care și-au rupt firul vieții și stau flămânzi cei care au rămas după dânșii. Laboratoarele sunt văduvite de aparate și oameni, conform teoriei:· maximum de existență pentru unii și maximum de mizerie pentru alții. Amputați cangrena cât mai e vreme, ca să nu facă disperarea și deznădejdea».
I se spunea «omul de bronz» în lumea medicală.
A intervenit, personal și direct în presă, la diferite forumuri, în mod oficial și oficios. S-a ridicat în apărarea profesorului său Thomas Ionescu, când acesta a fost ținta unor campanii de calomnii. În incinta Senatului s-a auzit cuvântul său vehement și incisiv, demascator, pentru nedreptatea care se face neracordându-se o pensie profesorului Mina Minovici.
«Omul de bronz» era în strânsă prietenie cu Emil Racoviță. Sub influența acestuia, în timpul liber profesorul Iacobovici se ocupa de arheologie. Efectuează săpături la Tg. Ocna, unde descoperă obiecte din neolitic, cu valoare arheologică autentică. Pe cheltuiala sa creează un muzeu în Tg. Ocna, donând obiectele descoperite de el.
În anii tinereții a legat o duioasă prietenie cu poetul Panait Cema și fapt cunoscut, Iacobovici donează Academiei Române manuscrisele lăsate lui de către poet.
Savantul Iacob Iacobovici s-a stins din viață la 29 octombrie 1959 la București”.

 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Savantul și profesorul Aram Frenkian, 122 de ani de la naștere

 
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari