Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:22 27 10 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Arhitectul Cristofi Cerchez - „România și Armenia mi-au dat forța creației”

ro

10 Mar, 2020 00:00 1951 Marime text
Artist de prestigiu în arhitectură, reprezentant al curentului inițiat de I. Mincu, cel care a promovat folosirea formelor și a elementelor decorative tradiționale în arhitectura românească, Cristofi Cerchez (5 iulie 1872, Băneasa-Herăstrău, 1955) se trage dintr-o familie armenească, cu 16 copii, el fiind cel mai mare.
 

 
La împlinirea a 140 de ani de la nașterea sa, cu sprijinul nepoatei sale, dr. Simona Condurățeanu, care i-a pus la dispoziție istoricului de artă drd. Oana Marinache,
http://cristoficerchez.blogspot.com/ arhiva personală și după doi ani de cercetări în arhive, a demarat mai multe proiecte în amintirea arhitectului.
 
Proiectul „Pe urmele arh. Cristofi Cerchez prin București”, destinat adulților, dar și elevilor claselor I-IV, s-a concretizat cu lansarea monografiei „Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din București”, apărută în luna noiembrie 2012 la Editura ACS, cu finanțarea Uniunii Arhitecților din România, din taxa de timbru de arhitectură.
 
Publicistul Simion Tavitian i-a publicat biografia în primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”.
 

„În urma unei epidemii de holeră ce nu-i ocolește familia, mor opt din frații săi. El însuși, atins de boală, scapă ca prin minune, după ce părinții lui își pierduseră orice speranță de supraviețuire. După terminarea cursurilor primare și secundare, Cristofi Cerchez se înscrie la Facultatea de Drumuri și Poduri, devenind inginer constructor. După terminarea facultății primește o bursă și plecă la Milano, unde studiază arhitectura și Belle-Arte. În timpul specializării în Italia, este avid să cunoască cât mai multe opere de artă. Columna Traiană îi stârnește curiozitatea, operă ce va sta la baza studierii și documentării sale asupra istoriei Daciei. A și scris o lucrare intitulată «Dacii», care se află în manuscris la Academia Română, în care face anumite descoperiri și ipoteze privitoare la Columnă și prima icoană creștină de pe aceasta.
 
După ce se întoarce acasă, peregrinează prin țară, vizitând mânăstiri și așezăminte bisericești, adună schițe documentare, mărturii ale creației tradiționale, așteptând prilejul să le pună în valoare în cadrul profesiunii pe care a îndrăgit-o.

                                                          

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

În anul 1900 i se încredințează construirea laturii de sud și a turnului clopotniței Arhivelor Statului, turnul fiind inspirat de vechile edificii românești, lucrare terminată în 1916, dar demolată în 1984. Printre operele sale cele mai semnificative, concepute într-o viziune personală, cu elemente tradiționale românești putem nota: Vila Dr. Minovici (1910); Casa Zentler, str. Mântuleasa (1910-1911); Casa Candino, de pe Aleea Modrogan (1911); Casa Stanovici, din strada Remus nr. 6 (1912); Casa Mătăsaru, din str. Câmpia Turzii 12; Casa Parohială Sf. Apostol, a cărei arhitectură amintește de patina vechilor clădiri din București.
 
Este autorul proiectelor privind Maternitatea «Polizu» și a laboratoarelor Institutului Medico-Legal.  În 1925, arhitectul Cerchez este premiat pentru proiectul Palatului Primăriei municipiului București. Lucrare care nu se realizează. Participă la refacerea Bisericii Mari din Vălenii de Munte, întocmește planurile pentru o nouă biserică, în locul vechiului lăcaș Popa Nan (ridicat în 1819 și mistuit de foc până-n temelii). Noua lucrare a fost terminată în 1918.
 
Superba vilă în stil maur a numismatului Mihail C. Șuțu, din Constanța, str. Zambaccian, a fost construită în 1899, după planurile arhitectului Cerchez.
 
La 4 iulie 1914, Cristofi Cerchez solicită Primăriei Constanța autorizație pentru construcția unei case cu subsol, sol și patru etaje, cu fața spre malul mării, iar fața dinspre oraș la strada Mării cu parter și etaj. Minunata construcție poate fi admirată în vecinătatea Vilei Șutu, vis-a-vis de biserica armeană.
 
Arhitectul Cerchez nu s-a sfiit să mărturisească: «România și Armenia mi-au dat forța creației».
Muzica îi devenise o a doua natură. Cânta la pian și compunea valsuri. Partitura valsului «Camelia» se află la Biblioteca Muzicală a Academiei Române.
Înainte de a muri a avut puterea să îngâne: «Plângeți voi patru pereți că de mine rămâneți...»”.

 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursa foto: „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța

#citeșteDobrogea „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: „Renumitul Magnet-Pașa din România” a refuzat să devină membru al Academiei Române
 
Comentarii








Cele mai recente postari