Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:37 07 05 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Unitatea limbii române în ținutul transdunărean, evidențiată într-un volum de referință

ro

30 Apr, 2021 00:00 2411 Marime text

La Editura Academiei Române a apărut în aceste zile volumul II al Atlasului lingvistic al dialectului aromân, lucrare de referință de care s-au ocupat prof. Nicolae Saramandu, membru corespondent al Academiei Române, și prof. Manuela Nevaci, cercetător științific I la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“.
 
Apariția acestui volum constituie un important eveniment editorial pentru lingvistica și pentru cultura română, întrucât Atlasul lingvistic al dialectului aromân este prima lucrare de amploare consacrată celui mai important dialect românesc vorbit în sudul Dunării: aromâna. Atlasul pune în evidență graiurile românești vorbite în prezent în Grecia, Albania, R. Macedonia de Nord, Bulgaria.
 
Lucrarea cuprinde 347 hărți lingvistice și 101 ilustrații, fiind rodul unor îndelungate cercetări de teren efectuate de specialiști timp de peste patru decenii, începând cu anul 1967, iar hărțile realizate cuprind întreaga arie geografică sud-dunăreană unde se vorbeşte în prezent dialectul aromân. Atlasul se bazează pe o reţea de 61 de localităţi (32 în Grecia, 12 în Albania, 9 în R. Macedonia de Nord, 8 în Bulgaria), în fiecare dintre aceste localități specialiștii aplicând Chestionarul Noului atlas lingvistic român pe regiuni, cu 2543 de întrebări. Folosirea acestei tehnici face, astfel, posibilă compararea materialului dialectal aromânesc cu cel cuprins în atlasele regionale ale dialectului dacoromân, evidenţiind unitatea limbii române vorbite în nordul Dunării şi în sudul Dunării, în ţările balcanice.
 
Volumul II cuprinde întregul material cules pe teren, prezentat pe hărţi lingvistice şi în liste cu material necartografiat și însoţit de note, pentru întrebările 463–896 din Chestionar, capitolele: Familia, Casa, Curtea. Spre deosebire de alte atlase, materialul din hărţile lingvistice a fost redat şi în liste care însoţesc hărţile.

Programul de digitalizare a hărților lingvistice a fost realizat de cercetătorii Vasile Apopei şi Silviu-Ioan Bejinariu de la Institutul de Informatică Teoretică din Iaşi al Academiei Române.
Atlasul lingvistic al dialectului aromân constituie un progres important și în domeniul geografiei lingvistice, întrucât permite, pentru prima oară, delimitarea graiurilor aromânei din perspectivă spaţială, fapt care nu rezultă din lucrările anterioare de dialectologie. Astfel, pentru localităţile anchetate autorii prezintă, în capitolul „Date despre localităţi“, informaţii privind apartenenţa vorbitorilor dialectului aromân la următoarele grupuri: grămostean, pindean, fărşerot, grabovean, gopeşeanmoloviştean.
 
Imaginile etnografice din anexa volumului reliefează păstrarea identităţii culturale a aromânilor în mediu balcanic. Ilustrațiile au fost realizate de prof. Manuela Nevaci de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“ și de doi cercetător Emil Ţîrcomnicu, de la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“ al Academiei Române.
Prin publicarea Atlasului lingvistic al dialectului aromân, cei doi autori oferă specialiştilor un material dialectal notat într-o transcriere fonetică riguroasă, care pune în evidenţă particularităţile lingvistice ale graiurilor aromânei actuale. Lucrarea a fost tipărită la Editura Academiei Române, cu  sprijinul financiar al Societății de Cultură Macedo-Română.

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti

Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.

Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.

Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.

Citește și:

#Dobrogea Academică Biblioteca Academiei Române dedică Mănăstirii Voroneț o expoziție-retrospectivă a celor peste 500 de ani de istorie și cultură
 
Comentarii








Cele mai recente postari