Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:14 22 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea Academică Biblioteca Academiei Române dedică Mănăstirii Voroneț o expoziție-retrospectivă a celor peste 500 de ani de istorie și cultură

ro

06 Apr, 2021 00:00 2038 Marime text

Astăzi, în Sala „Th. Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române are loc vernisajul expoziției „Mănăstirea Voroneț, 533 de ani de la înființare, 30 de ani de la redeschidere“.


La evenimentul organizat de Biblioteca Academiei Române, alături de comunitatea monahală a Mănăstirii Voroneț, vor lua cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, stavrofora Irina Pântescu, întâia stareță a Mănăstirii Voroneț, și prof. ing. Nicolae Șt. Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei.


Expoziția organizată de Biblioteca Academiei Române rămâne deschisă în perioada 6-16 aprilie 2021 și poate fi vizitată în intervalul orar 10-14, cu programare la tel. 021.212.82.85 sau la adresa directie@biblacad.ro
 

Documente ce demonstrează dubla misiune a mănăstirii

Expoziția, curatoriată de Gabriela Dumitrescu, șef serviciu Manuscrise, Carte Rară, constituie o sinteză retrospectivă a celor peste 500 de ani de istorie și cultură pe care Mănăstirea Voroneț, ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, i-a reprezentat pentru Țara Moldovei. Documentele expuse demonstrează dubla misiune asumată de Mănăstire de-a lungul timpului, cea culturală și cea educativă, aici funcționând, secole întregi, o adevărată școală de caligrafi, miniaturiști și traducători din limbile greacă și slavonă.


Vizitatorii vor avea ocazia să vadă vechi manuscrise copiate sau redactate la Mănăstirea Voroneț, precum Sfântul Efrem Sirul, Cuvântări, manuscris slavonesc de la 1550, realizat de Ioan Călugărul, cumpărat și donat Academiei Române de Nicolae Iorga, zeci de documente emise de domnitorii Moldovei Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Ioan Vodă cel Cumplit, Petru Șchiopu, Alexandru Mavrocordat, Antioh Cantemir, Mihai Racoviță. Documentele reprezintă acte de danie, întăriri de moșii, scutiri, cărți de învoială sau scrisori adresate de călugării Mănăstirii Voroneț marilor boieri moldoveni.


Între exponate se află, de asemenea, celebrul Codice Voronețean (Noul Testament din secolul al XVI-lea), dăruit Academiei Române în anul 1883 de Ion G. Sbiera, sau Psaltirea voronețeană dăruită Academiei Române de Dimitrie A. Sturdza. Pe simeze sunt expuse fotografii reprezentative ale celebrei fresce care împodobește Biserica „Sfântul Gheorghe“ a Mănăstirii Voroneț, supranumită și „Capela Sixtină a Răsăritului“, monument de artă medievală cu valoare de simbol și putere de exemplu iconografic pentru întreaga pictură murală postbizantină.


Ctitorie a Voievodului Ștefan cel Mare, edificată în 1488, în numai trei luni și trei săptămâni (din 26 mai până la 14 septembrie), Biserica Mănăstirii Voroneț a constituit nucleul celui mai important centru de spiritualitate, credință și cultură românească al Moldovei vreme de peste trei secole. După anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic, Mănăstirea Voroneț este desființată în anul 1785, împreună cu alte 22 de mănăstiri. Odată cu Marea Unire din 1918, Biserica și Mănăstirea sunt declarate „monument istoric“, prin legea pentru conservarea și restaurarea patrimoniului din iulie 1919. În aprilie 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînființarea Mănăstirii de la Voroneț, ca mănăstire de călugărițe.


#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti


Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.

Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.

Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.


Citește și:

#Dobrogea Academică: Simpozionul „Pagini de istorie“. Jandarmeria Română la 171 de ani, la Biblioteca Academiei Române
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii