Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:54 07 05 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Gravuri vechi de 400 de ani, expuse la Biblioteca Academiei Române

ro

05 May, 2021 00:00 1530 Marime text

La Biblioteca Academiei Române, s-a organizat o expoziție, alcătuită din peste 100 de gravuri din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, ce fac parte din colecțiile Cabinetului de Stampe.
Sub denumirea „Jacques Callot şi cercul său. De la manierism la baroc“, expoziția urmăreşte să reliefeze ideea universalităţii creaţiei gravorului și desenatorului francez Jacques Callot (1592-1635), unul dintre marii maeștri europeni ai tehnicii acvaforte, ale cărui compoziții sunt reprezentantive pentru secolul al XVII-lea, cu reverberații și influențe până în secolul al XVIII-lea.



Astfel, expoziția ilustrează mediul social-politic şi cultural în care lucrează artistul francez Jacques Callot, gravorul ducilor de Toscana şi Lorena, dar şi influenţa lui asupra unor artişti din aceste secole, mai ales asupra emulului său, gravorul toscan Stefano della Bella. Cu o viață tumultoasă – la doar 12 ani fuge de acasă la Florența –, Jacques Callot devine, după câteva stagii de ucenicie în diverse ateliere, un apropiat al Marelui Duce de Toscana Cosimo al IIlea, din partea căruia primește o lungă serie de comenzi, care, în timp, îi vor crea celebritatea. Între acestea se numără portretul lui Francesco de’ Medici, din 1614, lucrarea Vie de Ferdinand Ier de Toscane, operele La Guerre d’Amour și La Guerre de Beauté, din 1616, volumul Caprices, dedicat lui Lorenzo de’ Medici și capodopera perioadei florentine, La Foire d’Impruneta.

O parte dintre acestea, precum și lucrări realizate de emulii săi, pot fi văzute în cadrul expoziției, alături de opere din a doua perioadă a creației lui Jacques Callot, dezvoltată după 1621 în orașul său natal, Nancy, din Lorena, unde se întoarce cu mare regret.

„Oprindu-ne asupra unor gravuri importante în creaţia artistului, am încercat să reliefăm influenţele şcolilor germane, flamande, olandeze, italiene şi franceze, de unde Callot şi-a extras seva creativă, conferind repertoriului său iconografic verva şi ingeniozitatea, care i-au uimit pe contemporani şi nu numai“ precizează Cătălina Macovei, curatoarea expoziției.

Expoziția este însoțită de un catalog în care au fost reproduse lucrări aflate în patrimoniul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române, dar și câteva piese din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României, care ilustrează tema propusă.
Expoziția va rămâne deschisă până pe 28 mai 2021, putând fi vizitată între orele 9- 14, cu respectarea tuturor normelor sanitare în vigoare.
 
#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti

Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.

Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.

Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.

Sursa foto: acad.ro


Citește și:

#Dobrogea Academică Simpozionul „Pagini de istorie“. Jandarmeria Română la 171 de ani, la Biblioteca Academiei Române

#DobrogeaAcademică: Biblioteca Academiei Române găzduiește lansarea celei mai ample antologii de autor din istoria literaturii române
 
Comentarii








Cele mai recente postari