Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
11:38 18 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea145 Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Noviodunum

ro

27 Nov, 2023 17:00 20344 Marime text

ZIUA de Constanța, Info Sud-Est și Heritage Constanta a organizat, în perioada 14-22 noiembrie 2023, la Palatul Parlamentului, iar în 23 noiembrie 2023 la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Expoziția „Dobrogea 145”, pentru a marca 145 de ani de la intrarea Dobrogei între granițele românești.
Expoziția cuprinde două secțiuni, referitoare la Palatul Reginei Maria din stațiunea Mamaia și la cetățile dobrogene, și prezentarea volumului „Dobrogea 145 - De la grecii din Milet la generația millennials”. 
 
De ce o expoziție despre cetățile din Dobrogea
Vasile Pârvan, părintele arheologiei românești, spunea despre Dobrogea că este asemenea unei cetăți ale cărei ziduri sunt malurile înalte ale Dunării și Mării, în timp ce șanțurile sale de apărare sunt chiar Dunărea și Marea. 
 
Nu poți vorbi despre istoria Dobrogei fără a spune Histria, Pompeiul Românesc, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României de astăzi, întemeiat de către grecii din Milet în urmă cu peste 2600 de ani.  Nu te poți referi la antichitate fără a spune, fie și pe scurt, povestea Tomisului, prea-strălucita metropolă a Pontului Stâng, și ea colonie a Miletului, dar și măreață capitală a provinciei romane Scythia Minor.
Nici mândra Callatis nu poate lipsi, vechi oraș al războinicilor dorieni și casă, probabil, a unuia dintre cele mai vechi papirusuri descoperite vreodată în Europa. Când spui Dobrogea, spui Tropaeum Traiani/Adamclisi, complex arheologic extraordinar, cu cetatea sa romană, cu un muzeu inedit și mai ales cu al său Monument Triumfal, despre care Grigore Tocilescu spunea că este certificatul de naștere, în piatră, al poporului român.
Mărturiile milenare ale expoziției de față continuă cu impunătoarea Capidava, cetatea romană de la Cotitura Dunării.
Podoabele antice ale „cetății“ Dobrogea se regăsesc în număr mare și în județul Tulcea. Misterioasa Dinogeția veghează și acum bătrânul Istru, așteptând să țină piept hoardelor barbare.
Noviodunum păzește și astăzi vadul de trecere al Dunării, pe acolo pe unde Herodot spune că ar fi trecut în vechime armatele lui Darius cel Mare.  Halmyris-ul celor mai vechi martiri creștini, Argamum -  cetatea impresionantă de la Capul Doloșman și misterioasa (L)Ibida, cea mai vastă urbe din epoca romano-bizantină, toate trei vin și ele să întregească povestea unui ținut istro-pontic.
 
Astăzi prezentăm Cetatea Noviodunum.
 
INFO-DELTA.RO

Undeva, în nordul Dobrogei, la doar doi kilometri distanță de orașul modern Isaccea, aproape de drumul ce duce spre Tulcea, se găsesc ruinele uneia dintre cele mai importante cetăți ale Dobrogei.

Bătrânele ziduri, localizate în punctul Eski Kale (Cetatea Veche), sunt parte a vechii cetăți romane Noviodunum, un toponim de origine celtică, ce se poate traduce ca „orașul nou“. Această cetate a avut de-a lungul existenței sale un vital rol strategic și economic, fiind amplasată în apropierea unuia dintre cele mai importante vaduri ale Dunării, de pe cursul său inferior. Marele Herodot a scris că, în anul 514 î.Hr., pe aici a trecut (pe un pod de vase), însuşi regele Persiei, Darius cel Mare, în timpul expediţiei sale contra sciţilor (istoricul spune că acesta avea cu el o armată de invazie de 600.000 de oameni - cifră evident voit exagerată!).

Construită probabil peste o mai veche așezare getică, cetatea romană Noviodunum datează din secolul I d.Hr. și se dezvoltă odată cu includerea teritoriului istro-pontic în provincia Moesia Inferior. Este cunoscut faptul că în timpul împăratului Vespasian, orașul a devenit sediul principal al flotei romane de la Dunărea de Jos, Classis Flavia Moesica. De-a lungul veacurilor, în așezarea devenită municipium și-au avut baza diverse unități militare, începând de la detașamente ale legiunilor V Macedonica, I Italica, XI Claudia și ajungând chiar sediu al unei întregi legiuni, I Iovia Scythica.

Noviodunum era punctul unde se termina drumul imperial median, ce venea din sud, de la Marcianopolis, și care traversa întreaga Dobroge. Aici, la Noviodunum, această arteră se intersecta cu un alt drum, cel de frontieră, care se întindea în tot nordul provinciei, urmărind malul drept al Dunării.

Fortificația romană identificată avea dimensiuni de 350 de metri pe 250 de metri, iar la sudul și estul său se afla așezarea civilă, toate împreună formând orașul.

Astăzi, pe partea dinspre Dunăre a sitului arheologic se pot observa, pe o lungime de cca 300 de metri, ruinele din nordul orașului, precum și urmele portului antic. Arheologii au identificat aici mai multe obiective importante: două therme, o basilică, zidul de incintă nordic - prevăzut cu șapte turnuri, din care două mărgineau o poartă sau o instalație portuară.

Cercetările de specialitate s-au concentrat în ultimele două decenii pe incinta de Sud, unde au fost studiate obiectivele Turnul Mare, Turnul de Colț și Turnul A.

Orașul antic Noviodunum a supraviețuit până pe la jumătatea sec. VII d.Hr. Locuirea în zona cetății a fost însă reluată în sec. X, iar povestea așezării a continuat și în Evul Mediu, până în sec. al XV-lea.

Astăzi, ruinele își așteaptă vizitatorii pentru a le dezvălui acestora istoriile unei cetăți milenare. Dacă pașii te poartă pe plaja cetății, cu ochii minții îți poți imagina siluetele grațioase ale vaselor romane, liburne, ce străbat apele bătrânului fluviu Istru.

Sursa foto: Cetatea Noviodunum – drona: INFO-DELTA.RO


 Citește și:  
Dobrogea 145, expoziție despre cetățile antice și Palatul Reginei Maria din Mamaia, în Parlament. Semnal pentru autorități despre nevoia de protejare a patrimoniului 
 
LIVE VIDEO+TEXT Expoziția „Dobrogea 145” și la Constanța, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (GALERIE FOTO+VIDEO) 
 
#sărbătoreșteDobrogea 


         
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii