Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
04:53 16 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea145 Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea de la Adamclisi și Monumentul Tropaeum Traiani

ro

24 Nov, 2023 17:00 2038 Marime text


ZIUA de Constanța, Info Sud-Est șiHeritage Constanta a organizat,în perioada 14-22 noiembrie 2023, la Palatul Parlamentului, iar în 23 noiembrie 2023 la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța,Expoziția „Dobrogea 145”, pentru a marca 145 de ani de la intrarea Dobrogei între granițele românești.
Expoziția cuprinde două secțiuni, referitoare la Palatul Reginei Maria din stațiunea Mamaia și la cetățile dobrogene, și prezentarea volumului „Dobrogea 145 - De la grecii din Milet la generația millennials”. 
 
De ce o expoziție despre cetățile din Dobrogea

Vasile Pârvan, părintele arheologiei românești, spunea despre Dobrogea că este asemenea unei cetăți ale cărei ziduri sunt malurile înalte ale Dunării și Mării, în timp ce șanțurile sale de apărare sunt chiar Dunărea și Marea. 
 
Nu poți vorbi despre istoria Dobrogei fără a spune Histria, Pompeiul Românesc, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României de astăzi, întemeiat de către grecii din Milet în urmă cu peste 2600 de ani.  Nu te poți referi la antichitate fără a spune, fie și pe scurt, povestea Tomisului, prea-strălucita metropolă a Pontului Stâng, și ea colonie a Miletului, dar și măreață capitală a provinciei romane Scythia Minor.
Nici mândra Callatis nu poate lipsi, vechi oraș al războinicilor dorieni și casă, probabil, a unuia dintre cele mai vechi papirusuri descoperite vreodată în Europa. Când spui Dobrogea, spui Tropaeum Traiani/Adamclisi, complex arheologic extraordinar, cu cetatea sa romană, cu un muzeu inedit și mai ales cu al său Monument Triumfal, despre care Grigore Tocilescu spunea că este certificatul de naștere, în piatră, al poporului român.
 
 
Mărturiile milenare ale expoziției de față continuă cu impunătoarea Capidava, cetatea romană de la Cotitura Dunării.
Podoabele antice ale „cetății“ Dobrogea se regăsesc în număr mare și în județul Tulcea. Misterioasa Dinogeția veghează și acum bătrânul Istru, așteptând să țină piept hoardelor barbare.
Noviodunum păzește și astăzi vadul de trecere al Dunării, pe acolo pe unde Herodot spune că ar fi trecut în vechime armatele lui Darius cel Mare.  Halmyris-ul celor mai vechi martiri creștini, Argamum-  cetatea impresionantă de la Capul Doloșman și misterioasa (L)Ibida, cea mai vastă urbe din epoca romano-bizantină, toate trei vin și ele să întregească povestea unui ținut istro-pontic.
 

 
Astăzi prezentăm Cetatea de la Adamclisi și Monumentul Tropaeum Traiani.
 
Credit foto: Florin Rotaru

Despre Tropaeum Traiani, Monumentul Triumfal de la Adamclisi, marele arheolog Grigore Tocilescu a spus că el reprezintă un veritabil „certificat de naştere în piatră al poporului român“. Este, fără niciun dubiu, un obiectiv emblematic al Dobrogei şi al României şi dovada vie a unei moşteniri istorice incredibile.

Nu mai puțin importantă este însă cetatea cu același nume, care se află la doar 1,4 km sud-vest de Monument. Din păcate, ea este mai puțin vizitată, deși așteaptă să își dezvăluie comorile oricărui iubitor de istorie.

Așezarea a fost creată pe vremea împăratului Traian, la scurt timp după bătălia purtată în acea zonă, în iarna anilor 101-102 d.Hr., între armata romană și coaliția „barbară“ condusă de regele dac Decebal.

Situl arheologic de astăzi se întinde pe o suprafață de aproximativ 10 hectare, iar ruinele ce pot fi admirate provin, mai ales, din epoca romano-bizantină, în special din sec.V-VI d.Hr.

Este cunoscut faptul că în jurul anului 170 d.Hr., în vremea împăratului Marcus Aurelius, cetatea a căpătat rangul de municipium, fapt ce îi atestă importanța deosebită. A fost însă apoi distrusă de atacul costobocilor și a avut nevoie de timp pentru a reveni la strălucirea de altădată.

În anul 316 d.Hr., orașul a fost rezidit, din temelii, de către împărații Constantin cel Mare și Licinius, lucrarea fiind atestată de o inscripție descoperită de către arheologi, chiar în sit.

Cetatea a avut patru porți amplasate în punctele cardinale, drumul principal, Via Principalis, făcând legătura între cele de Est și Vest. De-a lungul timpului au fost dezvelite porțiuni largi ale zidului de incintă, peste 20 de turnuri de diverse forme, dar și numeroase edificii, publice și private.

Cel mai impresionant edificiu dezvelit, cu una dintre intrări din Via Principalis, este așa-numita BasilicaForensis, Bazilica Forului și care era amplasată la intersecția principalelor artere stradale cardo și decumanusmaximus. Este un edificiu civil, nu religios, aici fiind locul unde se luau decizii juridice, administrative și economice privind viața orașului. Clădirea impresionează și astăzi prin dimensiunile sale, de 18 pe 50 de metri, iar bazele de coloane, de dimensiuni impresionante, ne ajută să ne facem o idee în ceea ce privește maiestuozitatea sa.

În incinta sitului (intra muros) au fost descoperite și locuințe, dar și alte patru basilici, de această dată, cu scop religios și care datează tot din epoca romano-bizantină, sec.V-VI. Lăcașurile de cult au fost denumite Basilica A simplă, Basilica M de marmură, Basilica C cisternă și Basilica D cu transept.

Afectat de atacurile avaro-slave de la sfârșitul sec.VI d.Hr., orașul începe a fi părăsit treptat, ultimele dovezi de locuire fiind datate la începutul veacului al VII-lea.

Oraș locuit de veterani și de membri ai administrației romane, dar și de traci, geți, greci și alte neamuri, Tropaeum Traiani are o poveste de jumătate de mileniu, o istorie care merită a fi cunoscută.


Toate fotografiile aeriene care ilustrează acest articol au fost puse la dispoziția cotidianului ZIUA de Constanța de către Florin Rotaru.
 
Despre Florin Rotaru

Florin Rotaru s-anăscut la Medgidia în anul 1976.
Este absolvent al Facultății de InginerieMecanică, IndustrialășiMaritimă - licență (șef de promoție, 2015) șimasterat (2017) și al Facultății de Matematică-Fizică (1999), Universitatea „Ovidius” din Constanța.
Este pasionat de natură, fotografie și istorie, cu un interes deosebit în explorarea cetăților ale căror ruine încă mai există peteritoriul Dobrogei. Mânat de dorința de a putea admira siturile arheologice de la înălțime, înintegralitatea și mărețialor, darși de a ajunge la unele mai puțin accesibile de la sol, s-a inițiat și în fotografia aeriană.


Citește și:  
Dobrogea 145, expoziție despre cetățile antice și Palatul Reginei Maria din Mamaia, în Parlament. Semnal pentru autorități despre nevoia de protejare a patrimoniului 
 
LIVE VIDEO+TEXTExpoziția „Dobrogea 145” și la Constanța, la Muzeul de IstorieNaționalășiArheologie (GALERIE FOTO+VIDEO) 
 
#sărbătoreșteDobrogea 

         


 


Galerie foto:



Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari