Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:34 29 01 2023 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea144 Dr. Gabriel Mircea Talmațchi, responsabilul sitului Tropaeum Traiani, mesaj de Ziua Dobrogei

ro

19 Nov, 2022 16:11 1231 Marime text
 
Cu ocazia aniversării a 144 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă, dr. Gabriel Mircea Talmatchi, responsabilul sitului Tropaeum Traiani, cercetator principal I, expert arheolog, expert numismat Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a transmis următorul mesaj de Ziua Dobrogei:
 
 14 noiembrie 1878, o dată dragă din calendarul dobrogenilor!
 
Poziția geografică a spațiului istro-pontic ne-a asigurat, din nefericire, mereu, un loc la marginea marilor imperii, așa cum au fost cel grec, roman, romano-bizantin, bizantin și otoman. Fie că Dobrogea a făcut parte din provincia Moesia și apoi Moesia Inferior, fie că s-a numit Scythia, apoi mai târziu Paristrion sau Paradunavon, ea a jucat alături de cei care au locuit-o un rol important: în schimburile comerciale realizate între negustorii aparținători unor lumi mai mult sau mai puțin apropiate; a fost implicată în desele confruntări militare desfășurate între forțele epocii respective, care au venit gradual din toate zările, din toate punctele cardinale. Au fost perioade nu doar de construcție și prosperitate, dar și de distrugeri, pierderi de vieți omenești și de risipirea tuturor speranțelor. Cu toate acestea, acest spațiu udat de apele Dunării și de către Marea cea Mare (așa cum o numea voievodul Mircea cel Bătrân), a renăscut mereu, prin reconstrucție, prin entuziasmul și dârzenia oamenilor și prin contextele geo-politice favorabile care au apărut în timp.
Teritoriul Dobrogei, pe baza tumultoasei istorii antice și medievale, a moștenit o populație mozaicală, formată din multe etnii. Acest fapt a fost în binecuvântare căci a permis contactul cotidian al acestora, atât în momentele grele, cât și în cele fericite. Așa cum este mereu și în viață. Această apropiere ne-a adus împreună la bine și la greu, ne-a făcut să creștem împreună, să ne bucurăm de sărbătorile fiecăruia ca și cum ar fi ale sale. Ne-am ajutat cu sinceritate, bună vecinătate și prietenie atunci când viața s-a mai zburlit la noi, ca în fiecare familie, ca în fiecare comunitate. Toate acestea ne-au făcut să fim mai uniți și mai înțelegători între noi, indiferent de religie, limbă, de tradiții etc. Ne-a ajutat să ne cunoaștem plusurile și minusurile, să le împărtășim și să ni le respectăm.
Nu întâmplător relațiile interetnice din Dobrogea au reprezentat și reprezintă un mod de conviețuire real într-o lume tot mai furioasă și degrabă vărsătoare de venin. Ea astăzi este pentru toți cei care doresc să asculte cu adevărat, o adevărată lecție a acceptării aproapelui, a toleranței și înțelegerii, care se desfășoară într-o continuă și din ce în ce mai rapidă dinamică.
Dobrogea de astăzi este a tuturor celor născuți aici, dar și venetici care simt ceva pentru acest tărâm, indiferent că sunt români sau turci, tătari sau ruși lipoveni, greci sau bulgari, italieni sau armeni etc. Toți și-au adus contribuția la dezvoltare culturală și materială a marii noastre comunități. Dobrogea va fi a noastră, a tuturor celor care trăim aici atâta timp cât vom crede în ea, în frumusețile ei naturale, cu bogățiile ei turistice și monumentele ei istorice memorabile!
Unirea binevenită a Dobrogei cu România a fost prilejuită de finalizarea Războiului de Independență, de eroismul celor care și-au dat viața pentru fundamentarea pe baze solide a statului național român modern. Războiul ruso-româno-turc de la 1877-1878 a marcat cucerirea pe câmpul de luptă a independenţei de stat a României A fost un moment de mare trăire sufletească pentru cei din epocă și un nou start pentru realizarea unor proiecte dorite și așteptate de multe veacuri, de modernizare și prosperitate.
14 noiembrie 1878 a însemnat de fapt preluarea de către statul român, conform stipulațiilor Congresului internațional de la Berlin, din iunie-iulie 1878, a administrării Dobrogei. Chiar dacă, spre exemplu, armata și administrația română ajung la Tulcea în 18 noiembrie, iar la Constanța abia în 23 noiembrie.
Adoptarea de către Senatul României în 19 noiembrie 2013 a legii privind instituirea Zilei Dobrogei, urmată de decizia finală din 9 septembrie 2015 a Camerei Deputaților, a reprezentat crearea cadrului oficial legal de sărbătorire a unui moment marcant pentru istoria spațiului istro-pontic.
În final, aș dori să spicuiesc un pasaj relevant pentru modul în care a găsit domnitorul Carol I, în proclamația de la Brăila, să strângă laolaltă în jurul acestui eveniment fundamental, pe toți cei trăitori în teritoriul dobrogean:
„Locuitori musulmani! Dreptatea României nu cunoaşte deosebire de neam şi de religiune! Credinţa voastră, familia voastră vor fi apărate de o potrivă ca şi ale creştinilor. Afacerile religiunii şi ale familiei vor fi pentru voi încredinţate apărării muftiilor şi judecătorilor aleşi din neamul şi legea voastră.”
 
„Şi creştini şi musulmani, primiţi dar cu încredere autorităţile române, ele vin cu anume însărcinare de a pune capăt dureroaselor încercări prin care aţi trecut, de a vindeca rănile războiului, de a apăra persoana, averea şi interesele voastre legiuite, în sfârşit, de a vă dezvolta buna stare morală şi materială. Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât de a menţinea ordinea, şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii.”
 
La mulţi ani, dobrogeni! La mulţi ani, Dobrogea!"
 
dr. Gabriel Mircea Talmatchi, cercetător principal I, expert arheolog, expert numismat, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța
 
Citește și:  

#Dobrogea144 La mulți ani, Dobrogea! Ziua Dobrogei, la Biblioteca Academiei Române

Urmareste-ne pe Google News

Comentarii








Cele mai recente postari