Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:22 19 01 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea143 Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, mesaj de Ziua Dobrogei

ro

23 Nov, 2021 00:00 862 Marime text
 

Cu ocazia aniversării a 143 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România, a transmis următorul mesaj de Ziua Dobrogei:
 
Gânduri scrise pentru „#Dobrogea - 143“

Pentru mine procesul de cunoaștere aprofundată a Dobrogei, cu precădere a trecutului ei, a pornit în anul 1970, după ce am „descălecat” la Constanța ca profesor în baza repartiției guvernamentale primite la terminarea studiilor superioare. Urmând sfaturile profesorilor universitari Emilian Bold și Aurel Loghin de la Facultatea de Istorie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, care mi-au orientat primii pași în cercetarea științifică, m-am îndreptat spre studiul perioadelor modernă și contemporană a istoriei regiunii dintre Dunăre și Marea Neagră. De ce aceste epoci? Cum se știe, 1878 a fost anul când cea mai mare parte a Dobrogei a fost unită la România prin voința Marilor Puteri ale Europei reunite în Congresul de la Berlin (13 iunie-13 iulie 1878), decizie consemnată în documentul juridic internațional semnat la sfârșitul lucrărilor.

Preluată începând cu 14 noiembrie 1878 sub mandat european, în numele și cu învoirea Europei, Dobrogea a întregit teritoriul de formare a poporului român unde dicienii, urmașii vechilor români, musulmanii, grecii, evreii, germanii și rușii au primit Proclamația Domnitorului Carol I și pe reprezentații administrației și Armatei României cu bucurie și speranță că viața lor se va schimba în bine. Și s-a schimbat.

Dobrogea a intrat în procesul istoric de integrare și modernizare cu efecte benefice pentru toți cei existenți la 1878 și cei care au decis să devină dobrogeni în anii următori. Reforma agrară, dezvoltarea transporturilor, a căror principale repere au fost modernizarea Portului Constanța și construcția complexului de poduri Fetești-Cernavodă, progresele agriculturii și zootehniei, dar mai ales siguranța vieții, protejată prin Constituție și legislația specifică, respectarea tradițiilor și credințelor religioase, vizibile în locașurile de cult și în școlile comunităților etnice au constituit fundamentul evoluției ascendente a României de la Mare în cadrul statal românesc. Pe bună dreptate, s-a subliniat că în Dobrogea s-au constituit și au evoluat raporturile interetnice într-un model apreciat pentru continuitatea sa benefică tuturor.

Evoluția Dobrogei în cadrul statal al României trebuia cercetată pe baze științifice, iar rezultatele date publicității. Mărturia muncii noastre dusă ca unic autor, dar și împreună cu colegi de breaslă, în care un rol important și l-au asumat doctoranzi de-ai noștri, sunt cărțile, volumele de studii, volumele de documente și albumele realizate.

Proiectul continuă. La împlinirea celor 143 de ani de la unirea Dobrogei cu România vom lansa două noi culegeri de izvoare: 23 august 1944 la Marea Neagră. Cazul Amiralului Horia Macellariu și Dobrogea în izvoare istorice noi - anii 1878, 1906.

Dobrogea a fost încă din 1878 în atenția turiștilor, iar după dezvoltarea turismului ca ramură economică în cei 143 de ani, numărul celor care au vizitat regiunea se ridică la multe milioane. Îi îndemn pe cei care n-au reușit să viziteze frumoasa noastră regiune să o facă. Vor găsi urmele vechilor greci și romani, străvechi cetăți, Monumentul Triumfal de la Adamclisi, ridicat din ordinul Împăratului Traian ca mărturie a sacrificiului făcut de militarii săi pentru romanizarea regiunii, dovezi impresionante despre începutul creștinismului între Dunăre și Marea Neagră, vor admira statuia marelui poet la Antichității Publius Ovidius Naso, al doilea monument al legăturilor noaste milenare cu Roma antică. Litoralul, Delta Dunării și multe alte frumuseți ale naturii dobrogene îi așteaptă pe vizitatori.

În tot ceea ce s-a realizat în 143 de ani se regăsește munca locuitorilor regiunii din toate etniile, care au preluat-o într-o stare precară, au ridicat-o și modernizat-o, iar când a fost Marele Război au luptat pentru apărarea ei.
Dobrogea este provincia noastră de margine, de deschidere către căile maritime și oceanul planetar, cu rol de frontieră a Uniunii Europene la Marea Neagră și poziție de apărare și stabilitate.

La cea de-a treia întrebare a dumneavoastră privind „cele trei valori pe care le au dobrogenii, „în opinia mea, ar fi următoarele: toleranța, întrucât este starea dintotdeauna ce caracterizează relațiile interetnice dobrogene; loialitatea, o valoare probată de dobrogeni în vremurile grele pentru regiune când s-a pus problema apărării României, dar și poziționarea față de Statul român; în sfârșit, surse istorice îi caracterizează pe dobrogeni, în majoritate, blânzi și supuși.     

La împlinirea a 143 de ani de la unirea Dobrogei la România, transmit tuturor locuitorilor dintre Dunăre și Marea Neagră: Sănătate deplină, acum când viața ne este amenințată de Covid. Cu respect, le recomand să prețuiască moștenirea noastră materială și spirituală, oamenilor politici să o îmbogățească prin proiecte care îi pot așeza în istoria regiunii!
Felicit conducerea, echipa de jurnaliști și pe tinerii care au lucrat la proiectul „#Dobrogea 143“, care se va concretiza într-un volum ce va sta pe raftul cu cele mai notabile contribuții dedicate cunoașterii și prețuirii Dobrogei noastre!
 
Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România
 
Citește și:  #sărbătoreșteDobrogea143

 
            



 
Comentarii








Cele mai recente postari