Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
04:31 24 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea143 – De la grecii din Milet la generația Millennials Ansamblul Rupestru de la Murfatlar, izvor de istorie și spiritualitate și un monument unic în România (galerie foto+video)

ro

22 Nov, 2021 00:00 3224 Marime text
  • Ansamblul datează din secolul al X-lea și este de mare importanță pentru creștinismul răsăritean.
  • Primele săpături au fost realizate de un colectiv de arheologi condus de Ion Barnea.
  • Din păcate, nu poate fi vizitat în prezent, dar există un proiect privind reabilitarea sa în viitor și introducerea în circuitul turistic.
 
În județul Constanța, la numai 15 km de litoralul Mării Negre, se află Ansamblul Rupestru de la Murfatlar. Undeva în jurului anului 1000, în acest loc, un grup de călugări și-a construit chilii și bisericuțe unde au oficiat slujbe și au dus o viață monahală.
Lăcașul este cea mai mare mănăstire rupestră din epoca medievală timpurie din Dobrogea și Balcani, atestată documentar.
 


Cum a fost descoperit monumentul
 
Complexul a fost descoperit în după amiaza zilei de 11 iunie 1957. Se urmărea extinderea zonei de exploatare a cretei din cariera modernă către vest, făcându-se împușcături în stratul care acoperea masivul. Rezultatul acestor împușcături a fost prăbușirea unei părți din stratul de deasupra bisericii B1, aflată la nivelul cel mai ridicat al complexului, descoperindu-i astfel intrarea.
 
În vara aceluiași an, Institutul de Arheologie din București și Muzeul Regional Dobrogea au condus cercetări arheologice, degajând stratul de steril din jurul bisericii B1 și separând-o de restul carierei moderne.
 
Colectivul șantierului a fost alcătuit din Ion Barnea (responsabil) și Virgil Bilciurescu, Petre Diaconu, Adrian Rădulescu și Radu Florescu (membri). Ca rezultat al acestor investigații au fost descoperite locuința sau biserica de la NNE de B1, camerele C (C1 si C2), galeriile E și locuința situată la SSV de acestea.
 
Ceramica, obiectele de uz casnic, diverse obiecte de cretă cioplită, ba chiar și porțiuni întregi decupate din pereții de cretă au fost transportate la Muzeul Regional Dobrogea și la Muzeul de Arheologie București.
 
„Monumentul a apărut ca urmare a unei lucrări de anvergură la nivelul Dobrogei. Este vorba despre construcția Valului de piatră (n.r. sec.X). Blocuri de calcar de aici se regăsesc la baza valului pentru întărirea acestuia. Cu acest prilej s-a ajuns la săpături în masivul de cretă“, explică Aurel Mototolea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța“.
 
Unele inscripții nu au fost descifrate nici până în ziua de azi
 
Pe pereții acestui lăcaș de cult se găsesc simboluri specifice creștinismului: cruci în special, dar și oameni și animale.
 
În numeroasele încăperi de cult se pot vedea încă sute de desene grafite, inscripții chirilice, bulgare vechi, glagolitice, grecești și runice. Aceste inscripții au trezit interesul oamenilor de știință din toată Europa.
 
Majoritatea inscripțiilor și grafitelor sunt lăsate de monahii bulgari din timpuri vechi, dar anumite texte grecești și runice presupun prezența călugărilor de alte naționalități.
 
„Bisericile sunt inegale, însă în principiu au o structură clasică de pronaus, naos, altar. Mai au cripte în lateral, unde au fost făcute diferite înmormântări“, explică Aurel Mototolea (CV), directorul MINAC.
 
Locul se află pe lista monumentelor istorice
 
Bisericile de cretă sunt spectaculoase și încărcate de mister. Deși se află pe lista monumentelor istorice (cod CT-I-s-A-02585 ), nu pot fi vizitate în prezent.
 
Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.
 


Restaurarea monumentului
 
La momentul vizitei noastre, situl arheologic se afla într-o stare avansată de degradare.
 
„Din cauza structurii și a materialului este foarte greu să fie vizitat de un flux mare de vizitatori. Trebuie predat generațiilor viitoare, pentru că este ceva unic și trebuie să avem grijă de el. Ceea ce este esențial să se știe despre el trebuie transmis publicului larg“, explică Aurel Mototolea, directorul MINAC.
 
Printr-o colaborare între Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța și Consiliul Județean Constanța, se dorește finalizarea operațiunilor de restaurare și conservare a acestui monument unic în România.
 
În prezent, există un contract prin care se atribuie lucrările de proiectare pentru conservarea, protejarea și punerea în valoare a acestui sit arheologic unei firme de arhitectură.
 
„Contractul de proiectare este în valoare de peste 470.000 euro, fiind finanțat prin bani europeni. Se dorește îmbunătățirea structurii de protecție. Se vor construi circuite de vizitare. Se va construi un muzeu de sit. Vor exista și spații administrative“, a explicat vicepreședintele Consiliului Județian Constanța, Petre Enciu.
 
Situl are potențial pentru a deveni un obiectiv turistic foarte apreciat în următorii ani. Pentru mine, experiența a fost una foarte încărcată spiritual.  
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
 
Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea – de la grecii din Milet la generația Millennials“ care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.
 


FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU
 
Citește și:
 
#Dobrogea143 – De la grecii din Milet la generația Millennials: Ulmetum, centru de control al principalelor drumuri comericiale din regiune(galerie foto+video)
 
#sărbătoreşteDobrogea143

 

Galerie foto:



Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari