Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:05 07 07 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Dobrogea în anul 1925 (VI). Constanța și comercianții săi

ro

30 May, 2020 00:00 3087 Marime text

Reședință de județ și capitală a provinciei pontice, urbea tomitană înregistrează o continuă dezvoltare economică în prima jumătate a anilor 20. Populația crește de la an la an, orașul se mărește constant iar comerțul devine din ce în ce mai înfloritor. Constanța este un oraș cosmopolit atât grație mult-etnicității istorice tradiționale, cât și datorită portului și activităților sale.
 
Orașul devine un magnet pentru comercianți, un loc prosper și sigur unde poți face ușor avere, fie că ești un mare industriaș, un mic comerciant sau un simplu meșteșugar. Este loc pentru toți...
 
În acest articol ne vom referi la câțiva dintre comercianții, negustorii și meșteșugarii orașului, unii dintre ei specializați în domenii care astăzi ne par inedite.
 
Sunt anii 20, într-un oraș prosper și modern în care au început să circule numeroase automobile. Vehiculele cu tracțiune animală sunt însă încă majoritare iar cei mai mulți dintre vizitatorii urbei aleg să se plimbe cu trăsurile și birjele. În același timp, caii și vitele se folosesc intens în agricultură, iar Constanța este înconjurată de terenuri agricole. Am făcut această scurtă prezentare pentru a înțelege mai bine importanța unor meserii. Așa se face că în oraș își aveau ateliere meșteri în curelărie și hamuri. Taic Abduraman și asociatul său Bacvarof își aveau atelierul pe Miron Costin, la numărul 17, Nicolae Macri activa pe strada Mercur, la nr.3, Dumitru Tănase putea fi găsit în Piața Griviței, în timp ce Ștrul Vladigher lucra pe Ștefan cel Mare.
 
Memet Cadâr Emin era unul din cei mai căutați rotari din oraș, în timp ce Simion Covaci și Constantin Pălimen erau meșteri caretași, cei ce făceau carete (n.a. careta era o trăsură închisă, un cupeu, cu patru roți).
 
Astăzi, pe strada Atelierelor găsim numeroase service-uri auto, spălătorii și magazine de piese. În urmă cu 100 de ani, pe aceeași stradă își aveau ateliere fierarii Constantin Plângu, Anton Fritz, Constantin Lazăr, Mustafa Suliman sau Boris Șașoi.
 
Dintre tinichigii cu ateliere în oraș îi menționăm pe Toma Dobrescu, pe Enghezi, Rubin, Iosif, Macaropulos, Samiotis sau pe Iosif Lazăr, Nisim Ravona și Iani Șcreta, ultimii trei având magazine pe Ștefan cel Mare.
 
Tot pe strada comercială Ștefan cel Mare se găseau fabrici de lumânări deținute de Iosif Atanasiu și Al Săndulescu, în timp ce Gheorghe Teodor își avea un magazin, în același domeniu, pe strada Cuza Vodă.
Familia Calogheros deținea o tăbăcărie, iar asociații Ptrof și Nicolof o alta, cu sediul în Strada Ștefan cel Mare, la nr.30
 
Printre cei mai căutați zugrafi (zugravi) din oraș se numărau Dumitru Cotis, Fabiani Gentilim, Moriț Finkelstein sau Nicolae Popler.
 
Cei mai de seamă cojocari erau Mihail Harduc (cu atelier pe Mihăileanu), P. Niculescu și Nicolae Stroe, amândoi cu magazine pe Ștefan cel Mare.
Meșteri în călđărărie erau Eftimie Beioghi, Iason Iasomitis, H Haralambide, Ion Tomescu sau Otto Henkel.
 
Surprinde numărul mare al cizmarilor, prezenti pe lista comercianților înregistrați în anul 1925 la Camera de Comerț Constanța. Enumerăm o parte dintre ei: Chiriac Andriomenos, Costi Aristide, Hagi Asadurian, Ștefan Blănaru, Dumitru Bărsănescu, Pavel Dumitrescu, Iani Elefterie, Nicu Eustațiu, H. Foundoukas (str. Carol 43), Azuf Garabetian (Ștefan cel Mare 55) Levon Ihtarian (Scarlat Vârnav nr.11), Vasile Macovei, Iani Petas, Eufrosina Popescu, Artin Suchiaz, Gheorghe P. Enache, Eduard Kugasian, Constantin Lupu etc.
 
Pe strada Ștefan cel Mare îi găseai pe cei mai mulți dintre ceasornicari, pe Abibula Ismail, Gheorghe Biciola, S Bringer, Abram Garabetian, Merigian Calpaccian sau pe Evant Calpaccian, cel ce mai avea o ceasornicărie și pe str. Carol – actualul Bd. Tomis.
Tot pe Carol lucrau ceasornicarii Merlaub, Panici, Spiru sau Mogârdici.
 
Iubitorii de articole orientale puteau intra în magazinele deținute de Hazar Avedisian (pe str. Chiliei, nr.30), Mascut Pelula (Ștefan cel Mare), Iani Pascalopol (str. Carol) sau Pincus Șapira (Carol și Piața Independenței).
 
Dintre croitorii foarte căutați (de localnici sau de turiști) îi menționăm pe următorii: Iacob Acrivopoulos (str. Traian) Stela Albahari (Carol, nr.18) Filip Albert (Alecsandri 28) Amet Ibraim (str. Gen Lahovari nr.7), N Banef, Petre Cindrea, Aneta Dumitriu (Piața Independenței nr.24), Hagiopol (Alecsandri nr.7), Iani Hasapidi, Ștrul Herșcovici (str. Carol), Radu Nedelcu (Griviței 25) Pelichidis și Cazrichian (Carol nr.28), Aristotelio Efstațiu Sgwides etc.
 
Vremurile s-au schimbat, constănțenii gustă tot mai mult produsele erei moderne.  Lumea circulă pe biciclete, și ascultă muzică la gramofoane și patefoane. Apar implicit ateliere unde poți repara astfel de vehicule sau de aparate. Este cazul magazinului de pe strada Mercur, nr.8, proprietatea lui Traian Periețeanu.
 
Pălării create după ultima modă se puteau achizițion de la magazinele Panaitescu, Spiliades sau Weinstock (Osias și Avram).
 
(Va urma)
 
Bibliografie
Anuarul General al Dobrogei - Călăuza administrativă - Comercială - Industrială, Camera de Comerț și Industrie Constanța, Ediția I - 1925, coordonatori  insp.com Oct. Văleanu, secr.gen. Camera de Comerț
Anuarul Statistic al României 1924, Editat de Tipografia Curții Regale, București, 1925
Anuarul Statistic al României 1925, Editat de institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1926
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018. 

 
Citește și:

Dobrogea în anul 1925 (V). Comercianții din comunele rurale

 
 
Comentarii








Cele mai recente postari