Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:15 07 03 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea Digitală Istoriografie românească. Povestea cneazului grec devenit om de încredere al Sultanului Mahmud II

ro

20 Jan, 2021 00:00 1199 Marime text
  • Revista „Analele Dobrogei” anul I, nr. 4 (1920)
 
Lingvist, filolog și folclorist român de origine aromână sau macedoromână, Pericle Papahagi (20 octombrie 1872, Avdela, Grecia – 20 ianuarie 1943 Silistra, Bulgaria) este cunoscut ca un culegător de folclor și cercetător al culturii aromâne, dar și ca editor al celor mai vechi texte cu origine aromână.
 
Apropiat colaborator al revistei „Analele Dobrogei”, Papahagi a oferit o serie de informații valoroase cititorilor acestei publicații, recent sărbătorite de Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, la 100 de ani de la prima apariție.
Vă prezentăm în continuare un fragment din interesanta biografie a cneazului Ștefan Vogoride, din cuprinsul revistei „Analele Dobrogei” anul I, nr. 4 (1920). alcătuită de Pericle Papahagi, la vremea aceea directorul Liceului din Silistra.
 

„Despre cneazul Ştefan Vogoride la noi, în ţară, în genere se crede că-i de origine grecească, anume din Fanar. Cred că lămuririle de mai jos, extrase dintr'un articol publicat de P. Carapetrof în revista bulgară «Bălgarsca sbirca» 1902 p. 37 sg, vor fi de interes pentru istoriografia română.
Autorul ne spune că Ştefan Vogoride se născu în târgulețul Cotel, care a dat mai mulţi oameni însemnați pentru Bulgari, din tatăl Ţonco şi din mama Anna şi că se înrudia cu Vlădica din Vraţa.
Clasele elementare le făcu în Cotel, în Iimba greacă bine înţeles, după care fu trimis, dimpreună cu un frate al său, să-şi continue cursurile la şcoala grecească dela Bucureşti, în floare pe acea vreme. Între alţii, avu de profesor pe Lambros Fotiades. Aci învăţă bine limba greacă şi franceză. Apoi, la Constantinopol se desăvârşi şi în limba turcească. Ca cunoscător al limbii franceze, fu numit în slujbă la ministerul afacerilor streine şi în curând fu trimis în Egipt. Apoi fu numit caimacam în Moldova.
Distingându-se ca diplomat la încheierea tratatului dela Adrianopole, 1829, Sept. 2, dintre Turci şi Ruşi, deveni omul de încredere al Sultanului Mahmud ll, care îl însărcină cu diferite misiuni importante la Petrograd. Fu numit membru în Tanzimal (1840), când începe să se simtă activitatea sa pe lângă Sublima Poartă. Apoi este numit beiu al insulei Samos, funcţie pe care o conduce dela Constantinopol. În locu-i administra insula ginerele său, C. Musura. După Vogoride este numit beiu aI Samosului loan Ghica.

 

CITEȘTE INTEGRAL REVISTA ÎN FORMAT PDF

 

În calitate de caimacam al Moldovei, rar de tot fu la laşi.
În Turcia ajunse la cele mai înalte titluri până la cel de riut-bei-bala (înalt Domn), titlu ce pe vremea aceea nu se da decât chedivului Egiptului, beiului din Tunis şi Domnilor Principatelor româneşti şi Serbiei, fără însă ca aceştia să aibă şi titlul de înalt.
St. Vogoride se căsători cu moldoveanca Doamna Rallu, care se stinse cu mult înaintea Iui. Avu trei fii şi patru fiice: Beizadeua Iancu, care-i ţinea locul la Samos, înebunit mai târziu; beizadeaua Nicolachi, care ocupă la 1839 postul de secretar al ministrului turc dela Paris, devenit ministru de finanţe al caimacamului Moldovei, Teodor Balş, pentruca, după moartea acestuia să devină el însuşi caimacan al Moldovei. Acesta se căsători cu Ecaterina, unica fiică a boerului moldovean Conachi, din
care cauză se numi Conachi-Vogoride. La 1856, în virtutea tratatulul dela Paris, Basarabia unindu-se cu Moldova, Nicolachi-Conachi-Vogoride emise la laşi chrisovul (10 lunie 1858) prin care hotărâ deschiderea şcoalei bulgăreşti din Bolgrad. După dânsul a rămas un copil, ofiţer (Ia 1902) în armata română şi care, după abdicarea lui Alexandru Battenberg) veni la Târnova cu aspirații de domnitor.
Al treilea fiu fu Aleco, mulţi ani secretar la ambasada turcească din Londra, apoi ministru în Turcia şi guvernator al Rumeliei orientale. El trăia în 1902.
Ne mai vorbeşte despre fiicele lui Vogoride, măritate toate bine; una dintre ele, Smaragda, după prinţul Mihail Sturdza.
Despre mama lui Vogoride ne spune că a murit la Costantinopole pe la 1851 în vârsta înaintată de peste o sută de ani şi că n'ar fi ştiut decât limba bulgară, de şi era numită «cocona» şi »«domna»”.

 
#citește mai departe în cuprinsul revistei „Analele Dobrogei” anul I, nr. 4 (1920).
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursa foto: Facebook Romanian Culture
 
Citește și:

Pericle Papahagi, „duhul aromânilor“
 
Comentarii








Cele mai recente postari