Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:26 28 02 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea Digitală Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

ro

13 Jan, 2021 00:00 1916 Marime text

La 13 ianuarie 1879, se năștea Ioan Borcea, în comuna Buhoci, judeţul Bacău.
 
Începând cu anul 1901, ca bursier al Fondului „Vasile Adamachi”, a studiat Ştiinţele Naturii la Universitatea Sorbona din Paris, obţinând licenţa în 1903 şi doctoratul în 1905.

Între anii 1912-1936, a fost director al Muzeului de Istorie Naturală din Iaşi și, de asemenea, Decan al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi, dar și ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice în perioada 1919-1920.

Membru corespondent al Academiei Române din 1919 și membru fondator a numeroase societăţi de ştiinţe din ţară şi străinătate, eminentul zoolog Ioan Borcea și-a legat destinul de pământul Dobrogei prin pasiunea sa pentru studiul ecosistemelor marine și a faunei Mării Negre.

Având intuiția de a transforma un câmp acoperit cu dune de nisip într-o prestigioasă instituție de cercetare, Borcea a înființat, în 1926, stațiunea de cercetare de la Agigea, care astăzi îi poartă numele, și unde studenții vin să-și aprofundeze cunoștințele, în una dintre cele mai interesante rezervaţii ştiinţifice din Europa, „Rezervaţia de plante de dune marine”. Aici se organizează și astăzi, după aproape un secol de existență, tabere studenţeşti, workshopuri, cursuri de vară, tabere de creaţie.
 
În volumul colectiv  Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, Ioan Borcea a inserat un amplu material, intitulat „Fauna Mării Negre pe litoralul Dobrogei”, din care cităm mai jos:


„Prin faptul că Marea Neagră, în total sau pe anumite regiuni, prezintă o salinitate redusă, constatăm interes din două puncte de vedere:
a. Persistența de forme zise de tip caspic și care ne arată deasemenea vechea legătură a Mării Negre cu Marea Caspică, pe când aceste mări făceau împreună un mare basin deosebit și izolat de Mediterana (basinul ponto-caspico-aralian). Multe din aceste forme sunt cantonate la gurile fluviilor, în limane și au pătruns și s-au adaptat chiar complet la apă dulce (polipul: Cordylophora, moluște Dreissensia, Adacna, Monodacna, Crustacee, Myside, pești ca Sygnatus Agassizi, Gobiide, etc);

b. Fauna cea mai numeroasă e de tip mediteran, venită după intrarea în comunicație a Mării Negre, prin Bosfor și Dardanele, cu Arhipelagul și izolarea ei de Caspica. Această faună însăș e de tip euryhalin și euryterm (adică forme ce pot suporta importante variații de salinitate și temperatură); această faună ea însăș în regiunile noastre dobrogene prezintă forme de penetrațiune în apele dulci: Balanus improvises, Palaemon, Carcinus, etc;

c. În legătură apoi cu climatul continental și iarna riguroasă vom găsi, alături de forme tipice mediteraneene și forme cu afinitate nordică, ex foc Monachus și moluscul Modiola phaseolina.

Întrucât, dacă fauna Mării Negre e relativ săracă, lipsită de forme abisale și de reprezentanți tipici stenohalini și stenotermi, ca Echinodermele, Tunicierele, nu e mai puțin adevărat că această faună, așa cum este, prezintă interes din puncte de vedere deosebite și prezintă asociații după regiuni și condiții deosebite”.

S-a stins din viață la doar 57 de ani, la Agigea, din cauza unei septicemii. A fost înmormântat în comuna Racova (județul Bacău), în cavoul familiei.
 
Sursa foto: Facebook / Staţiunea Biologică Marină „Ioan Borcea“ Agigea     
 
Citeşte şi:   

#DobrogeaDigitală: Ioan Borcea, fondatorul Staţiunii de Cercetări Maritime de la Agigea


 
 
Comentarii








Cele mai recente postari