Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:49 06 03 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea Digitală Eugen Ionesco, singurul român membru al Academiei Franceze

ro

22 Jan, 2021 00:00 1080 Marime text
 
La 22 ianuarie 1970,  Eugen Ionesco, marele dramaturg de origine română, era ales membru al Academiei Franceze, cea mai prestigioasă instituție culturală a Franței și una dintre cele mai exclusiviste din lumea întreagă.
 
Născut în 1909, dintr-un tată român și o mamă franțuzoaică, Eugène Ionesco și-a petrecut copilăria în Franța, fiind nevoit să se mute în România cu tatăl său, după divorțul părinților.

A studiat limba și literatura franceză la Universitatea din București, publicând eseuri și cronici literare în diverse reviste de avangardă, luând parte la viața culturală efervescentă din perioada interbelică și fiind, după absolvire, profesor de franceză la câteva școli din țară, printre care și  Gimnaziul Mixt „Principesa Elena” din Cernavodă.

În 1942, se stabilește definitiv în Franța, împreună cu familia.
Cariera sa fulminantă debutează cu prima lucrare dramatică, La Cantatrice chauve („Cântăreața cheală”), care va marca pentru totdeauna dramaturgia contemporană și va face din Ionesco părintele teatrului absurdului și unul din cei mai jucați zece autori din lume.

Scriitorul dobrogean Pericle Martinescu l-a cunoscut pe celebrul dramaturg în anii tinereții, când au intrat într-o polemică literară legată de romanul „Adolescenţii de la Braşov”, cu care Martinescu a debutat, în 1936.

Deși Ionesco l-a atacat puternic, desființându-i cartea, autorul „Adolescenților...”  i-a pus diatribele pe seama teribilismului, a perioadei de negație față de tot și toate, și l-a iertat, continuând să-i păstreze o amiciție caldă. După cum afirma în volumul Figuri în filigran”, Ionesco era „de o mare candoare, căci, deşi nega totul, n-o făcea cu răutate sau aversiune, nu folosea invective în diatribele lui…O solitudine agresivă era poziţia lui funciară, iar pentru asta nu-l condamna nimeni, dimpotrivă, toată lumea îl privea ca pe un copil teribil, şi-l simpatiza, chiar dacă nu era de acord cu opiniile lui.”

De asemenea, este evocată, pe scurt, vizita în Orașul Luminilor, după ce dramaturgul fusese ales printre cei 40 de „imortali” ai Academiei Franceze:

„Cu Eugen Ionescu am redevenit prieten şi am uitat «incidentul», pe care el însuşi îl numea mai tîrziu «une drôle de guerre». (În 1973, făcîndu-i o vizită acasă, la Paris, curios să-i văd spada de academician, cu principalele motive ale operei lui gravate pe mînerul ei, aşa cum ştiam că impune tradiţia Academiei Franceze, m-a întrebat de ce nu reeditez romanul, fiindcă «avea unele elemente suprarealiste» (?!) şi ar merita să fie retipărit.)”
 
Sursa foto: captură youtube/TVR 1 - Români care au schimbat lumea: Eugen Ionesco
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”: Pericle Martinescu şi Eugen Ionescu - corespondenţă din Paris

Ştiaţi că...? Premiera piesei de teatru „Cântăreaţa Cheală”...

 
Comentarii








Cele mai recente postari