Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:24 24 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea Digitală Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

ro

12 Jan, 2021 00:00 1211 Marime text

 
Dezvoltarea României în perioada interbelică s-a produs pe toate palierele societății, inclusiv în rândul vieții spirituale, prin înmulțirea numărului de culte religioase în țara noastră.
 
Pentru a preveni prozelitismul altor culte în sânul Bisericii Ortodoxe Române, și, prin aceasta, de a limita numărul creștinilor ortodocși care părăseau ortodoxia, Sfântul Sinod a adoptat, pe 20 martie 1936, o serie de hotărâri prin care era impusă, pentru prima dată în mod oficial, cenzura publicaţiilor religioase.
 
Astfel, aflăm din revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 1-2-3, anul XIV, ianuarie-februarie-martie, 1937, că la ședința Sfântului Sinod, prezidată de patriarhul Miron, referatul comisiei canonico-juridice și pentru disciplină referitor la aplicarea cenzurii bisericeşti a fost citit de raportorul acestei comisii, episcopul Grigore Botoşăneanul, care a propus Sfântului Sinod „să impună pentru toţi fiii Bisericii ortodoxe române, observarea cu stricteţe a următoarelor instrucţiuni”:
1. - Se interzice întrebuinţarea tuturor Bibliilor tipărite cu text, care n-au aprobarea Bisericii.
2. - Se interzice folosirea tuturor cărţilor liturgice, de rugăciuni, de meditaţie şi zidire sufletească, tipărite fără aprobarea Bisericii;
3. - Se interzice folosirea tuturor tablourilor religioase şi a icoanelor străine de duhul şi de învăţătura Bisericii şi lipsite de aprobarea ei;
 4. - Se interzice citirea tuturor cărţilor, broşurilor, revistelor, gazetelor şi foilor volante scrise de atei, materialişti, francmasoni, comunişti, teosofi, apostoli, eretici, schismatici, sectanţi şi de apărătorii lor;
5 - Se interzice citirea tuturor scrierilor de cuprins imoral.
6. - Se interzice citirea tuturor scrierilor care batjocoresc locurile şi lucrurile sfinte şi persoanele bisericeşti;
7. - Se interzice citirea tuturor scrierilor de cuprins superstiţios;
8. - Se interzice citirea tuturor revistelor, ziarelor, gazetelor şi foilor volante duşmănoase Bisericii;
9. - Se interzice fiilor Bisericii să publice Sf. Scrip­tură în textul original sau în traducere, fără aprobarea prealabilă a Bisericii.
10. - Se interzice fiilor Bisericii să publice comentarii şi tâlcuri la Sfânta Scriptură, sau la părţi ale ei, fără aprobarea prealabilă a Bisericii.
11. - Se interzice fiilor Bisericii să publice scrieri de cuprins teologic, teolog-filosofic, ascetic, mistic, cărţi de rugăciuni, de meditaţie, de zidire sufletească şi în general orice carte, care ar sta în legătură cu Biserica şi viaţa ei internă şi externă, fără aprobarea Bisericii.
Sf. Sinod în urma clarificărilor date de I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, preşedintele comisiunii canonică juridică, şi discuției la care iau parte PP. SS. Episcopi: Vartolomeu al Râmnicului Noului Severin şi Tit al Hotinului, hotărăște:
Sfântul Sinod admite în principiu propunerile comisiunii pentru aplicarea cenzurei bisericeşti. Comisiunea care va da îndrumările Sf. Sinod se va institui într-o şedinţă viitoare.
Aplicarea acestor instrucţiuni în fiecare eparhie avea să fie făcută de episcopul locului ori de un preot însărcinat de ierarh cu aceasta, iar pe lângă Sfântul Sinod s-a instituit o comisiune constatatoare din doi ierarhi şi din cinci clerici teologi, care urmau să monitorizeze cenzura Bisericească şi să facă propuneri Sfântului Sinod în cazurile nerezolvate în eparhii.
 
#citește mai departe în revista revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 1-2-3, anul XIV, ianuarie-februarie-martie, 1937.

Foto: http://orasulluibucur.blogspot.com/
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche
S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#Dobrogea Digitală: Liviu Rebreanu la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța
 
Comentarii








Cele mai recente postari