Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:39 03 04 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Personalitatea omului de cultură tătar crimeean Riza Fazîl (1929-2016)

ro

18 Feb, 2020 00:00 3719 Marime text

Riza Fazîl a fost poetul, ziaristul, criticul, istoricul literar, traducătorul din rusă în tătară și invers, traducătorul Coranului și al tuturor rugăciunilor musulmane din arabă în tătara crimeeană, autorul dicționarului religios, autorul istoriei literare tătare crimeene, dar deasupra acestora se situează autorul scrisorii din anul 1967 către Comitetul Central al Uniunii Scriitorilor din URSS, cerând drepturile scriitorilor tătari din Crimeea, drepturi pierdute prin surghiunul (deportarea) stalinistă din 18 Mai 1944 și obținând la acest act de curaj semnăturile tuturor scriitorilor aflați atunci în Uzbekistan.





Era perioada când poetul uzbec Ciolpan/Luceafărul (Suleyman Abdulhamid) scria versurile: „Moscova, cine ți-a permis să transformi țara mea cea frumoasă în închisoarea popoarelor” și murea din glonțul sovietic; și când viitorul poet Idris Asanin, atunci de 14 ani, scria a doua zi după deschiderea vagoanelor de vite în numele băiețașilor care cerșeau la ușile măcelăriilor uzbece o bucată de os. Așa e istoria tătarilor crimeeni la mijloc de secol XX!


Amet Adil, tătar din Kazan/Tataristan scria la moartea marelui Riza Fazîl exprimându-și ruga de „odihnă veșnică” adresată prin aceste omagii: „El este Părintele genial al popoarelor” (desigur se referă la popoarele turce-tătare din toată Asia Centrală); el este un luptător angajat împotriva ordinelor lui Stalin; el este un patriot adevărat care nu uită și nu permite uitarea Patriei - Crimeea, el este un demn urmaș al marilor poeți precum Mahmud Kîrîmlî, Boragazi Gheray, Așîk Umer, Mustafa Gevheri, Bekir Ciobanzade, Amdy Ghiraybay, Eșref Șemizade... scriind despre operele lor...


A lucrat ca redactor la revistele „Steagul lui Lenin”, „Yîldîz/ Steaua”, a publicat prima legendă tătară crimeeană în versuri: „Yusuf și Zuleyha” (creată în 1232, reeditată pe la 1839, 1961, 1993 în diverse localități; a scris și a reactualizat tradiții și obiceiuri populare, a reînviat istoria despre haiduci precum Ali Azamat sau despre eroi din al Doilea Război Mondial precum pilotul Amethan Sultan, a muncit peste 40 de ani scriind și militând pentru cultura poporului său și venind în România pentru a-i înscrie pe scriitorii tătari de aici în uniunea scriitorilor tătari crimeeni, fiind președintele acestei uniuni și, definitivând marea operă începută în surghiunul din Uzbekistan - Istoria Literaturii Tătare Crimeene - în colaborare cu prietenul său prof. univ. Safter Nogaev, operă pe care noi am transcris-o în alfabet latin și am tradus-o în română, pentru a o oferi culturii universale prin îmbogățirea culturii române! (rev. bilingvă EMEL/IDEAL nr. 54, an 2017, p.4-9).


Istoria Literaturii Tătare Crimeene este o carte monumentală care însumează literatura unui popor deschis culturii (noi, tătarii, oriunde ne-am stabilit, am construit trei elemente de bază pentru existență: fântâna, geamia și școala), structurând-o în opt capitole:
1. Epoca veche: de la începuturi și până la invazia mongolă
2. Epoca Imperiului Oastei de Aur/ Altîn Ordu (de la invazia mongolă până la Hanatul Qîrîm)
3. Literatura Hanatului Qîrîm (de la începutul sec. XV până la ocupația rusă)
4. Literatura tătară crimeeană sub stăpânirea rusă (din 1783, anul ocupației ruse, până la apariția revistei „Translatorul/Tercüman”)
5. Renașterea literară (de la apariția revistei „Translatorul” la epoca sovietelor)
6. Literatura tătară crimeeană în era sovietică (de la 1921 până la surghiunul din 18 Mai 1944)
a. Scriitorii care s-au afirmat în epoca de dinainte
b. Scriitorii anilor treizeci
7. Literatura surghiunului tătar crimeean (1944-1987)
8. Literatura revenirii în Patrie (de după 1987).


Scriitorul și criticul literar ieșean Marius Chelaru încheie prefața acestei opere cu acest mesaj:


„Scriind aceste rânduri mi-am amintit și convorbirile cu Riza Fazîl și Güner Akmolla. Pe Riza ultima dată l-am văzut față în față nu mult înainte de anexarea Crimeii de către Rusia. Am stat mai multe zile la el acasă, am mers în diverse locuri din Crimeea, la Uniunea Scriitorilor Tătari din republică, atunci în Ucraina, totodată și sediul revistei Yıldız, am vorbit despre tot felul cu mai mulți scriitori, unii dintre ei de acum «cunoștințe vechi». Am discutat despre anul 1944, despre felul în care au decurs lucrurile de atunci, situația din Ucraina, în ce îi privește pe tătari. Era o atmosferă cumva stranie, «se vorbea» că va fi ceva de amploare, că «lucrurile nu mai puteau merge astfel» ș.a.



Nimeni de acolo, atunci, nu s-a gândit la ce a urmat. Se pare că aceia care trebuiau să o facă ca să poată contracara eficient acest «fapt» nu au putut, nu au știut sau, de ce nu, în fond, poate că nici nu au vrut asta. Riza Fazîl a murit la sfârșitul lui 2016. Iată, noi am reușit să aducem această carte, pe care am considerat-o de referință și pentru viața sa, în limba română (R.Fazîl-S.Nogaev, Ist.Lit. Tătare Cr. p.35, an 2017).


Despre Güner Akmolla
 
Poetă, prozatoare, traducătoare, membră a filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, dar și a Uniunii Scriitorilor Tătari din Crimeea, Güner Akmolla a fost profesor de limba română, iar o parte majoră din activitatea sa, literară și nu numai, se plasează sub semnul interculturalității. Provenind dintr-o familie de tătari crimeeni care a dat 8 deținuți politici, s-a implicat masiv în recuperarea imaginii unor personalități marginalizate sau persecutate de regimul comunist.
A debutat poetic după '89, în limba tătară, în revista Karadeniz. Autoarea a fost distinsă, în 2015, cu premiul filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, pentru volumul ce cuprinde poemul eminescian Luceafărul, în trei alfabete și limbi - română, tătară și turcă. 


Sursa foto: ilustrație din „Istoria Literaturii Tătare Crimeene”


Citește și:

#citeșteDobrogea: Bekir Çoban-Zade, promotor al erei moderne în cultura tătarilor crimeeni

#citeșteDobrogea: Personalități tătare în Dobrogea secolului XX (galerie foto)

#citeșteDobrogea: Mehmet Niyazi - poetul național al tătarilor crimeeni din România (1878 -1931)

Comentarii








Cele mai recente postari