Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
20:35 14 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Partidul Poporului și filialele din Dobrogea (II)

ro

05 Sep, 2023 17:00 1636 Marime text
  • Ajuns la guvernare pe un imens val de popularitate, datorat în mare parte personalității generalului Alexandru Averescu, devenit lider de partid politic, formațiunea politică care se dorea a reprezenta interesele poporului, își va pierde cu timpul din efervescența politică, ajungând să se stingă, la fel cum apăruse.
 
Guvernul Averescu ieșea de la guvernare la 17 decembrie 1921, lucru care provoca nemulțumiri în rândul organizațiilor dobrogene. Mulți adepți ai partidului doreau să plece din partid și să se înscrie în alte formațiuni politice.

La alegerile din 1922, partidul s-a confruntat cu o acută lipsă a votanților, în Dobrogea, ca urmare a nenumăratelor nemulțumiri cauzate de măsurile legislative, de neaplicarea corectă a legilor, de interpretarea greșită a acestora, la care se adăugau alianțele de moment cu formațiuni politice aflate în degringoladă, după aplicarea reformei agrare radicale din 1921.

Partidul a obținut doar câteva sute de voturi. Cei care deținuseră puterea, migraseră către alte formațiuni politice, fiind aspru criticați de conducerea partidului.

Periodicul Dobrogea nouă, până în 1922 oficios al partidului, înceta să mai facă propaganda acestuia, lucru care se va repercuta asupra partidului și a transmiterii informațiilor către alegători.



Organizațiile au început să se dizolve, una dintre acestea fiind cea de la Caliacra, de altfel, o organizație puternică, care trimisese în Parlament reprezentanți de seamă. În anul 1923, această organizație reînvia, sub atenta monitorizare a lui Alexandru Averescu și a lui Constantin Argetoianu.

La Constanța, aveau loc acțiuni similare, de renaștere a organizațiilor locale, ce se aflau sub stricta coordonare a colonelului Ghenciu, un apropiat al generalului.

În anul 1923, la Constanța se întrunea pentru inaugurarea clubului averescan, delegații din Constanța, Cernavodă, Medgidia, Mangalia, Hârșova, Ostrov ș.a., pentru a-I cunoaște cu cei din conducerea centrală a partidului, în frunte cu generalul Constantin Coandă. Se edita un nou periodic numit Steaua, care avea rolul de a informa adepții partidului referitor la ideologia acestuia și mișcările la politice ce urmau a se întreprinde.

În 1925, în Dobrogea erau 86 de comitete locale ale partidului, coordonate de colonelul Ghenciu, un adevărat lider al averescanilor în provincie. La Tulcea, organizația era coordonată de Constantin Popovici, care îl excludea din partid pe fostul prefect al județului, Victor Berceanu, acuzat de afaceri ilegale cu vite și produse alimentare, spre detrimentul populației.

La alegerile din 1925,  partidul nu a obținut ceea ce își dorea, rezultatele fiind slabe. Cu toate acestea, partidul va fi readus la guvernare de către monarhul Ferdinand I, la 30 martie 1926. Lucru acesta se datora exclusiv liderului marcant al partidului. Conducerea celor 4 județe dobrogene era încredințată unor oameni care făceau promisiuni, odată cu venirea la putere, în special pe programe ediliare și pe acordarea unor drepturi celor nevoiași. La 21 iunie 1927, partidul ieșea de la guvernare, intrând în opoziție, lucru care a creat nemulțumiri în rândul organizațiilor. Mulți adepți au părăsit partidul și au aderat fie la Partidul Național Țărănesc, fie la Partidul Național Agrar. Alți averescani l-au urmat pe poetul Octavian Goga și au format Partidul Național Creștin. Această nouă formațiune politică va atrage în Dobrogea mulți adepți ai vechiului partid.

Putem conchide prin a spune că vremurile tulburi au contribuit la sciziuni în cadrul partidului, atât la nivel central cât și la nivel regional, inclusiv în Dobrogea. După 1930, partidul va intra pe un nou făgaș, iar adepții săi aveau alte așteptări de la liderii săi consacrați.
 
 
Bibliografie selectivă:
ANIC, Fond M.A.I., dosar 16/1922
Farul, an III, nr. 154 din 13 ianuarie 1922
Dobrogea nouă, an II, nr. 52 din 07 aprilie 1922
Ibidem, VI, nr. 170 din 25 decembrie 1925
Dobrogea jună, XVI, nr.228 din 10 octombrie 1922
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Partidul Poporului și filialele din Dobrogea (I)

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari