Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:18 02 12 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Mari proprietari funciari în Dobrogea

ro

27 Oct, 2021 00:00 1370 Marime text
  • După revenirea Dobrogei în cadrul statului român, teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră a fost „luat cu asalt“ de românii veniți de peste fluviu pentru a fonda gospodării, pentru a pune bazele unor afaceri înfloritoare și pentru a deveni cetățeni de încredere pentru autoritățile statului.



Un important proprietar funciar a fost Mircea Salacolu - Traian, care a studiat agronomia după terminarea studiilor liceale și a satisfacerii stagiului militar. Agronomia va fi studiată la Înalta Școală de la Hohenheim -Württenberg (Germania). Practica a fost făcută în Franța, Austria și în Ungaria, de unde a căpătat o oarecare experiență, dându-i posibilitatea de a aplica aceste procedee în țară. Acest lucru i-a dat posibilitatea de a colabora cu mai multe reviste de specialitate din străinătate, dar și din țară. Având la bază pregătirea și experiența acumulată va pune în practică toate aceste cunoștințe în cadrul fermei de la Murfatlar, pe care o achiziționase, după revenirea în țară. Ferma agricolă creată avea statutul unei ferme – model, care să reprezinte un exemplu și pentru alte învestiții agricole.



Un alt proprietar rural a fost Nicolae Gheorghe Nica Popa, născut în Ardeal la Satulung (Brașov), de unde veniseră și se stabiliseră în Dobrogea, mulți proprietari de turme. Inițial a fost arendaș de pământuri și de vite, ocupație pe care o deprinsese de la tatăl său. Odată stabilit în Dobrogea va acumula o avere însemată, fiind proprietarul a 1200 hectare de teren arabil, pe care cultiva porumb, grâu, orz, ovăz, in și lucernă. Pentru a obține recolte bune folosea utilaje moderne pentru acea perioadă.

O rudă a cestuia a fost Gheorghe Ghe. Popa, care s-a stabilit în Dobrogea în 1879, după revenirea acestui teritoriu în granițele statului român. Se va stabili la Peletlia (Săcele) în județul Constanța, cumpărând o moșie, de care se va preocupa cu o mare implicare. Cu produsele obținute de pe această moșie va obține medalia de argint la expoziția agrară națională de la București. Pe lângă cultivarea pământului, a acordat o deosebită atenție creșterii oilor, îmbunătățind rasele. Eforturile sale au fost răsplătite cu medalia de aur la expoziția regională de la Constanța, organizată în 1899.



Ioan Moțoiu a fost un alt mare proprietar rural al Dobrogei, care provenea din satul Cernatu, din comitatul Brașovului. S-a stabilit în Dobrogea la Tașpunar (Siliștea) unde a acumulat o stare materială deosebită formată din terenuri agricole și turme de animale, cu care participa la cele mai importante târguri ale provinciei. Cu siguranță, acesta a participat la Târgul Panairului de la Medgidia, obținând importante venituri. Mai mult, a participat la expoziția regională din 1897, la care a obținut un binemeritat Premiul I. Stabilit încă din 1878 în Dobrogea, s-a confruntat cu acele bande de răzvrătiți, căpătând o rană la picior care îi va marca întreaga existență. Fiind un bun gospodar, a primit încrederea sătenilor care l-au ales consilier și primar al urbei în nenumărate rânduri. Fiica acestui om de vază al județului se căsătorise cu literatul Ion Adam, secretar al urbei constănțene. Pentru meritele sale a fost decorat cu ordinul Coroana Românei în grad de cavaler.



Constantin Oancea, se născuse la Hârșova, la jumătatea secolului al XIX-lea,  fiind un mare proprietar funciar al Dobrogei. Având la dispoziție mari cantități de cereale se va îndrepta către un profitabil comerț cu cereale. A deținut funcții de consilier al județului Constanța și de primar al urbei de pe malul Dunării. Sprijinea țărănimea în vremuri de restriște și era un bun naționalist în vremurile tulburi de la sfârșitul secolului al XIX-lea și de la începutul secolului trecut. În anul 1932 erau încărcate 15.820 tone de cereale, lucru care demonstrază capacitatea de operare a portului și resursele agricole de care dispunea zona.

După Primul Război Mondial se va constata o fărămițare a proprietăților agricole. Era nevoie de o nouă reformă agrară care să reglementeze proprietatea în Dobrogea. Exproprierile făcute de stat pentru a sigura împroprietărirea țăranilor erau dezaprobate de marii proprietari funciari. Se considera că în Dobrogea exista suficient teren pentru a se face împroprietăriri, fără a afecta marea proprietate. Împroprietărirea cu 5 ha nu avea decât să îl impiedice pe țăran în a prospera. Acest lucru nu se putea obține decât cu deținerea unor suprafețe cuprinse între 10-25 ha.
Putem conchide prin a spune că Dobrogea a înregistrat un adevărat progres în domeniul agriculturii, al cultivării pământului, al obținerii unor recolte însemnate destinate nevoilor interne dar și exportului, al creșterii animalelor și chiar a îmbunătățirii raselor, pentru a fi mult mai productive.
 
Repere bibliografice:
 
 S.J.A.N.C., fond Consilieratul Agricol, dosar 9/1922
Petru Vulcan, Albumul naţional al Dobrogei.1866-1877-1906, Tipografia regală, Bucureşti, 1906
***Legea pentru reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea, Editura Ramuri,
Craiova, f.a.
Constantin P. Rotaru, Reformele agrare din Dobrogea Veche (1978-1930), București, 1930
Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, Istoria românilor dintre Dunăre şi Mare.Dobrogea, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea: Căi de comunicație în Dobrogea otomană în secolul al XIX-lea
 
Comentarii








Cele mai recente postari