Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:18 03 08 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Localităţi din sudul Dobrogei la începutul secolului XX (II)

ro

16 Jun, 2021 00:00 1205 Marime text
  • Partea de sud a Dobrogei cunoaşte o dezvoltare economică datorită extinselor relaţii comerciale şi a implicării negustorilor străini. 
Localităţile aflate în sudul Dobrogei au cunoscut o dezvoltare economică ca urmare a preocupărilor comerciale, a practicării agriculturii şi a creşterii animalelor. În această zonă şi-au găsit locul diverse grupuri etnice printre care: armenii, germanii, tătarii, turcii, bulgarii şi macedoromânii. Mulţi dintre aceştia au fost preocupaţi de comerţ, obţinând venituri importante din aceste tranzacţii.

 

În comuna Beilic, funcţia de primar era deţinută de Marin Raicu, iar secretar al primăriei era Ion G. Arghiropol. De educaţia copiilor se preocupa Dumitru Rusu, iar preot al localităţii era P. Polifronescu. Activitatea comercială se realiza prin directa implicare a lui Elefterie Sariu.
 
În comuna Canlia,  primar era Tudor Nicola, iar ajutor de primar Petre Hagi Gheorghe, funcţia de secretar fiind ocupată de Gheorghe Lungulescu. De educaţia copiilor se ocupa dascălul Ştefan Popescu, iar preotul localităţii era Iancu Popescu.
 
În comuna Carvăn, funcţia de primar era deţinută de  Gheorghe Enciu, iar cea de secretar al primăriei de către Niculae Marinescu. Învăţătorul localităţii era Chirilă Neicu. Se constata o activitate comercială importantă în care erau angrenaţi: Marin Enciu, Kirkor Sirinean, Ştefan Corban. Moara din localitate îi aparţinea turcului Veisel Ibraim.
 
În comuna Esechioi, funcţia de primar era deţinută de Ion Zamfirescu, iar cea de secretar de către Constantin Sicoe. Învăţător al localităţii era Gheorghe Motorga. Activitatea comercială presupunea schimburi comerciale cu negustorii din Cadrilater, fiind implicate Constantin Petre, Ramazan Salim, Nediu Tilciu. Delegaţi ai sfatului erau Neagu Constantin şi Dinu Slav.
 
În comuna Dobromir,  funcţia de primar era ocupată de Gheorghe Ursu, iar secretar al instituţiei era Gheorghe Petrescu. Învăţător era Petre Ştefănescu, iar preot al localităţii era I. Vasilescu. Şi în această localitate activitatea comercială era febrilă, implicându-i pe:  Anton Ciacarian,  Encică Cornescu, Ovanez Ghemigean, Negos Manuh, Iordan Manole. Moara era proprietatea lui Carol Reimann. Putem observa prezenţa armenilor şi a germanilor în această localitate.
 
În comuna Gârliţa, funcţia de primar era deţinută de Gheorghe Crăciunescu,  secretar fiind Ion Vasiliu. Învăţător era Ion Stanciu, iar preot ortodox era Dumitru Dobângeac. Activitatea comercială aparţinea negustorilor Dumitru Ion şi Mirciu Nedelciu.
 
În comuna Hairanchioi (Dumbrăveni) funcţia de primar era deţinută de Dumitru Burcea, iar cea de secretar al instituţiei de Matei Soare. Învăţător era Elisce Robescu, iar preot Radu Bălăceanu.  Comercianţi ai localităţii erau: Dumitru Bălaşa, Ovancz Kirkorian, Costi Ivanoglu, Anghel Constantinescu şi Dumitru Bălaşa.
Mari proprietari funciari erau Ghiţă Peheu şi Alexandru Simonide. Arendaş de terenuri era Stan Iubitu, acesta oferind loturi de pământ locuitorilor care nu aveau proprietăţi. Acest lucru va fi reglementat de participarea la Primul Război Mondial, iar ulterior, de adoptarea reformei agrare din 1921.
 
În comuna Lipniţa, primar era Constantin Dragomirescu, iar secretar al instituţiei era Dumitru Bărbulescu. Învăţător al localităţii era Jean Atanasiu, iar de strângerea impozitelor se ocupa perceptorul Mihai Bobei. Comercianţii localităţii erau Gheorghe Hagi Ivan şi Niculae I. Dumitru.
În comuna Ghiuvengea, primar al localităţii era Gheorghe Manea, iar secretar era Petre Bucur. Cultura tutunului era prezentă pe suprafeţe extinse, responsabil cu administrarea acestora fiind Ion Vasilescu. Comercianţi ai localităţii erau Tănase Ghişan şi Alexandru P. Darie.
 
Putem conchide prin a spune că partea de sud a Dobrogei va cunoaşte o dezvoltare economică datorită extinselor relaţii comerciale şi a implicării negustorilor străini. Se constată prezenţa marilor proprietari funciari şi a arendaşilor de terenuri. Prezenţa morilor dovedeşte faptul că existau importante cantităţi de cereale.
 
 
Surse bibliografice:
S.J.A.N.C., Fond Primăria Constanţa, dosar 36/1903.
Grigore Dănescu, Dicționarul geografic, statistic, economic și istoric al județului Constanța, Tipografia și Fonderia de Litere Thoma Basilescu, București, 1897
***Anuarul dobrogean din anul 1911
Th. Ionescu, Constanţa şi Techirghiolul. Ghid ilustrat, Constanţa, 1924
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 

Citește și:

#citeșteDobrogea: Localități din sudul Dobrogei la începutul secolului XX (I)
 
Comentarii








Cele mai recente postari