Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:57 27 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea La doar 24 de ani, numismatul Nubar Hamparțumian devenea directorul Muzeului de Arheologie Constanța

ro

04 Dec, 2020 00:00 2126 Marime text

Izvoarele biografice legate de personalitatea unuia dintre primii directori ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, de după transformarea sa din secţie a Muzeului de Antichităţi în muzeu regional – Nubar Hamparțumian (4 decembrie 1927 – 17 noiembrie 2013) sunt extrem de puține.
În urmă cu șapte ani, în 2013, când se stingeau din viață doi dintre cei care și-au dedicat o bună parte din viața științifică cercetării trecutului cetății Histria – profesorul Alexandru Suceveanu și numismatul Nubar Hampartumian -, în revista Pontica nr. 46 (2013) cercetătorul Irina Nastasi (Sodoleanu) publica un omagiu valoroasei contribuții a celui comemorat astăzi.
 
Născut pe 4 decembrie 1927, într-o familie de armeni stabiliți în România, la vârsta de 24 de ani (15 noiembrie 1951) a devenit director pentru aproape 3 ani (până la 20 septembrie 1953), lăsându-şi amprenta asupra evoluţiei instituţiei constănţene.
Venit la conducerea instituției după directoratul prof. Gheorghe Iordănescu, activitatea micului muzeu regional pe cale de afirmare s-a desfăşurat conform unui plan riguros alcătuit. Astfel, pentru anul 1952, printre activităţile întreprinse în cadrul acestei instituţii se numărau: restaurarea pieselor avute în colecţie, recuperarea celor care se aflau la Bucureşti, însă proveneau din Dobrogea, deplasarea pe teren pentru obţinerea de noi piese, organizarea şi clasificarea cărţilor aflate în biblioteca muzeului etc.
 
„Monede bizantine descoperite în satul Istria (reg. Dobrogea)”, de H. Nubar
Cu sprijinul cercetătorului Irina Sodoleanu vă prezentăm astăzi un fragment din articolul intitulat „Monede bizantine descoperite în satul Istria”, din cuprinsul volumului „Studii și cercetări de istorie veche” (1966).
 
„În împrejurimile satului Istria, au fost descoperite în mod întâmplător, în ultimii ani, două monede bizantine: una de aur, aparținând lui Constantin al IV-lea Pogonatus, cealaltă de bronz, din seria monedelor anonime, emisiune din vremea împăraților Vasile al II-lea și Constantin al VIII-lea. (...)



 
Monedele prezentate mai sus constituie primele mărturii numismatice bizantine, care provin din teritoriul satului Istria.
Interesul pe care-l reprezintă e cu atât mai mare cu cât ele aparțin unei perioade târzii, posterioare începutului secolului al VII-lea, dată de la care încetează existența orașului Histria. Se știe că, în ceea ce privește Cetatea Histria, cercetări recente au dovedit, în primul rând pe baza documentelor numismatice, continuarea viețuirii cu caracter urban până în primele decenii ale secolului al VII-lea (s-au descoperit monede bizantine emise de către Focas și rebătute de succesorul său Heraclius, în anii 612-613 și 613-614). După această dată, mărturii de viață sporadică reapar în cetate mult mai târziu. Și în acest caz, dovezile sunt în special de natură numismatică, emisiuni din vremea împăraților Ioan I Tzimiskes (969-976) și Manuel I Comnenul (1143-1180).
În ceea ce privește împrejurările imediate ale Histriei, nu există până în prezent nici o mărturie care să permită cel puțin formularea unei ipoteze de lucru asupra existenței și caracterului locuirii în mediul rural învecinat, după sfârșitul orașului. Săpăturile arheologice întreprinse până acum în satul Istria au scos la lumină urme din epocile greacă și romană; de asemenea există vestigii, necercetate încă, care indică o locuire și în perioada romano-bizantină, contemporană cu cea din cetate. În sfârșit, la acestea se adaugă cimitirul biritual slavo-bulgar cu substrat romanic, din secolele IX-X.
Or, în această lumină, monedele bizantine, recent descoperite în satul Istria, constituie indicii prețioase ale continuării locuirii în mediul rural din jurul cetății și după secolul al VII-lea.
Aceeași constatare este valabilă și în cazul satului Sinoe, din apropierea cetății Histria. Aici s-au descoperit nouă monede bizantine emise de către Heraclius (613-641) și Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055).
În orice caz, nu este de loc exclusă posibilitatea ca după părăsirea orașului, ultimii locuitori ai Histriei să se fi refugiat în așezările rurale din vecinătate, care vor continua și pe mai departe să-și depene existența.
Trebuie menționat în ceea ce privește prezența monedelor din secolele X-XI la cetatea Histria și satele din jur, Istria și Sinoe, că ea reflectă de fapt un fenomen bine precizat pentru întreaga Dobroge: reîntărirea autorității bizantine la Dunărea de Jos, în această vreme.
Documentele numismatice prezentate constituie primele elemente care atestă o locuire bizantină în teritoriul rural al Histriei, după secolul al VII-lea. Rămâne ca viitoarele cercetări arheologice să scoată la lumină noi mărturii care să aducă precizări mai ample în această importantă problemă”.
 
Citește și:

#citeşteDobrogea: In Memoriam Nubar Hampartumian, unul dintre primii directori ai Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa
 
 

Galerie foto:


Comentarii








Cele mai recente postari