Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:01 01 02 2023 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Învățământul din Medgidia în primii ani ai regimului comunist

ro

09 Nov, 2022 00:00 2148 Marime text
 
  • Educația a reprezentat o prioritate indiferent de regimul politic pe care l-a cunoscut o așezare.
  • Este adevărat că uneori politicul și-a pus amprenta asupra modului de organizare și de funcționare a școlilor, dar rezultatele au apărut ca urmare a implicării dascălilor și seriozității elevilor.
Din punct de vedere al educaţiei, aceasta se realiza în Şcoala nr. 1 de băieţi, avându-l ca director pe Făcăianu Dumitru, iar printre profesorii care își desfășurau activitatea aici, se numărau: Făcăianu Aurelia, Donea Constantin, Oprişan Radu, Garabagiu Eufimie, Abdulamit Memet, Abdulamit Seid, Boşnac Velulaş.a.

În Şcoala nr. 1 de fete, director era Donea Maria, iar dintre cadrele didactice amintim pe: Oprişan Maria, Arnăutu Mitriţa, Alexandrescu Maria, Constantinescu Eliza ( maistru de lucru manual) şi Elena Themo,  nora lui Ibrahim Themo, căsătorită cu Naum Themo.


La căminul de copii mici îşi desfăşurau activitatea Radu Maria şi Popovici Sanda. La Şcola nr. 2 de băieţi îşi desfăşurau activitatea cadrele didactice: Georgescu Barbu, Georgescu Elena, Garabagiu Anastasia, Popovici Traian, Radu Alexandru şi învăţătorul ce se ocupa cu alfabetizarea Arnăutu Anton.

Din Comisia de învăţământ, la nivelul Consiliului popular, făceau parte: Şaban Negip, Nicolae Aurelia, Daculă Nicolae.
Printre obiectivele acestei comisii putem enumera:
  • înfiinţarea unui cămin pentru copii,
  • participarea cadrelor didactice la muncă de teren, în zilele de luni, miercuri şi vineri, pentru a convinge populaţia să îşi înscrie copiii la şcoală.
Înprocesul verbal al Cosiliului Popular întrunitîn 3 aprilie 1951 se raportaurealizărileadministraţiei locale printre care:
  • creşă pentru 30 de copii, cărora trebuia să li se asigure hrana de patru ori pezi,
  • consultul medical al copiilor se făcea în fiecare zi, de către un medic,
 

În procesul verbal al Sfatului Popular din 5 mai 1951, se discutau o serie de probleme precum:
                  - funcţionarea staţiei de difuzare, care să informeze cetățenii, dar și elevii,
                  - stârpirea cuiburilor de ciori cu concursul elevilor din şcoli,
Industrializarea a presupus și calificarea forței de muncă, în condițiile în care au fost demarate o serie de lucrări de mare anvergură. Forţă de muncă calificată, atât pentru întreprindere amecanică din localitate ( I.M. U), cât şi pentru lucrările Canalului Dunăre-Marea Neagră, urmau să fie furnizate de Şcoala metalurgică, construită în perioada 1949-1951, unde se pregăteau 100 de elevi în anul 1950, numărul lor ajungând la 205 elevi în iunie 1952. Deci, o dublare a lor, într-un singur an, în condițiile unei cereri sporite a forței de muncă în zonă.

Conform H.C.M. nr. 2050 din 1952, Școala metalurgică este preluată de Direcţia Generală a Rezervelor de Muncă. În cei trei ani de studii de la înfiinţare şcoala avea 342 de absolvenţi. Trecerea sub controlul altui minister denotă importanţa şcolii în strategia statului român şi a conducerii Canalului Dunăre-Marea Neagră.

 În această perioadă funcţionau 3 creşe şi 5 cămine de zi pentru copiii celor ce lucrau la Canal, o creşă (10 copii) şi un cămin (20 de copii), se găseau la Medgidia. 
Şcolile funcţionau, având un număr însemnat de elevi: 364 elevi la Şcoala nr. 2 de băieţi, 92 elevi la Şcoala nr. 3 mixtă și 313 elevi la Şcoala tătară.



După 1956  funcţionau 10 şcoli, din care 7 în limba română, 3 cu predare în limba turcă şi tătară, două erau de 7 ani, iar 8 de 4 clase. Exista o şcoală medie de 11 ani şi 6 grădiniţe. La Şcola nr. 1 mixtă director era Arnăutu Anton, la Şcola nr. 1 mixtă tătărească – Behici Bectaş, la Şcoala nr. 1 mixtă de 4 ani – Nicolae Marin, iar la Şcoala de 4 ani turcă - Cairula Boşneag. La Şcoala din cartierul de est, director era Almăjanu Sergiu, iar la Şcoala nr.1 mixtă din cartierul G.Gheorghiu - Dej, director era Popovici Traian. La şcoala de 4 ani de la Oraşul Nou - Banu Gheorghe, la Şcoala mixtă de 4 ani de la Valea Dacilor - Popescu Nicolae, la Şcoala mixtă de 4 ani tătărească, de la Valea Dacilor- Muselem Etem, la Şcoala Mixtă de 4 ani din Remus Opreanu - Dumitrescu Constantin, iar la Şcoala medie de 11 ani - Marinescu Corneliu, un matematician și un iubitor al istoriei locale.

Putem conchide prin a spune că au fost făcute eforturi pentru a alfabetiza populația, pentru a califica forța de muncă din zonă și pentru a ridica nivelul de cultură al populației. Școlile au intrat în atenția administrației locale și au fost igienizate, modernizate și consolidate, acolo unde a fost cazul. Cadrele didactice erau calificate, iar rezultatele nu au întârziat să apară.
 
 
Surse bibliografice:
SJANC, Fond DGCDMN, dosar 36/1945-1947
Idem, Fond I.M.U.M,  dosar 177/1953,
Ibidem, dosar  179/1953
Ibidem,  dosar 168/1952
Idem, Fond D.G.C.D.M.N., dosar 52/1951;
Ibidem, dosar 58/1951
Ibidem, dosar 98/1952
Ibidem,dosar 131/1952
Arhiva Primăriei Medgidia, dosar 15/1951
Adrian Ilie, Claudia Ilie, Monografia Colegiului Tehnic „Nicolae Titulescu” Medgidia, Editura Sf. Ierarh Nicolae, Brăila, 2011
 


Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea - Antreprenori în Dobrogea interbelică
Urmareste-ne pe Google News

Comentarii