Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:22 13 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Instituții bancare în Dobrogea în prima jumătate a secolului XX

ro

25 Jan, 2023 00:00 3001 Marime text
 
  • Cele mai importante instituții bancare din România își deschiseseră filiale în Dobrogea și la Constanța. Se acordau credite, puse la dispoziție de băncile centrale. 
  • Datorită portului, a tranzacțiilor comerciale, a afluxului migratoriu de populație, existau înainte de declanșarea crizei social-economice interbelice, 16 sucursale ale unor bănci precum: Banca Națională a României, Banca de Scont a României, Banca Românească, Banca agricolă, Banca Marmorosch Blank, Banca Blank&Co, Banca Generală a Țării Românești, Banca Chrisoveloni ș.a. 

 
Instituțiile bancare aveau sediile din Constanța, situate la următoarele locații:
⦁ Banca agricolă era situată pe strada Cantacuzino, nr.14; 
⦁ Banca cerealiștilor, pe Bulevardul Elisabeta; 
⦁ Banca Creditul dobrogean, pe strada Lahovari, nr.6; 
⦁ Banca Comercială, pe strada Diana, nr.1; 
⦁ Banca Constanța, pe strada Independenței;
⦁ Banca Chrisoveloni, pe Aleea Arion; 
⦁ Banca eleno-română, pe strada Lascăr Catargiu, nr. 10; 
⦁ Banca franco-română, pe strada Sturdza, nr.18; 
⦁ Banca generală, pe strada Lascăr Catargiu, nr.15; 
⦁ Banca Marmorosch, pe strada D.A. Sturdza, nr.1; 
⦁ Banca maritimă, strada Pescari, nr.3; 
⦁ Banca națională, pe Bulevardul Elisabeta, nr. 10;
⦁ Banca românească, pe strada Sturdza, nr.17; 
⦁ Banca de scont, pe strada Lascăr Catargiu, nr.30; 
⦁ Banca Transilvania, pe strada Rahovei, nr.14; 
⦁ Banca de credit, pe strada Cantacuzino, nr.9; 
⦁ Banca Lazaris, pe strada Carol, nr.13;
⦁ Banca centrală de comerț, pe strada Petru Rareș, nr.5; 
 
Aceste instituții bancare asigurau finanțarea și asigurau operațiunile cu privire la traficul de mărfuri din portul Constanța. 
 
În Dobrogea își desfășurau activitatea în anul 1928, 31 de bănci comerciale, dintre care 12 erau la Constanța. Banca Națională a României a înregistrat cele mai însemnate operațiuni ce se ridicau la peste 339 milioane lei. Și Banca Românească înregistra valori însemnate ale tranzacțiilor în cadrul importurilor și exporturilor prin portul Constanța. 
 
Casa de gaj a agricultorilor a jucat un important rol  în ajutorarea țăranilor, mai cu seamă după Marele Război. Familiile de țărani au primit ajutoare pentru refacerea gospodăriilor. De aceste ajutoare au beneficiat circa 6000 de gospodării țărănești. Împrumuturile primite de țărani erau garantate cu vitele pe care le aveau în proprietate și cu recoltele pe care aveau să le obțină. Dobânda pe care aveau să o plătească era de 6%. Tot pe baza aceluiași principiu al gajului, se deschidea la Constanța o sucursală a Institutului Național de Credit Agricol, care acorda împrumuturi țăranilor. 
 
Criza social-economică a închis sediile unor bănci din România printre care Marmorosch Blank, în 1931, inclusiv la Constanța. Declanșarea crizei politice mondiale, care va duce la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, a contribuit la închiderea sediilor altor bănci, ori mutara acestora la București.
 
Așadar, capitalurile instituțiilor bancare au fost în creștere în perioadele de stabilitate politică și economică, iar în perioadele e criză capitalurile au fost în scădere, contribuind chiar la închiderea sediilor. 

 
Bibliografie selectivă:
Dobrogea jună, an XXXVII, nr.52 din 18 aprilie 1941
O. Văleanu, Instituțiile de credit din județul Constanța, f.e, f.a.
Valentin Ciorbea, Evoluția Dobrogei între 1918-1944, Editua Ex Ponto, Constanța, 2005
Th. Ionescu, Constanța și Tekirghiolul, Ghid ilustrat, 1924, Institutul de arte grafice Albina.
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

Citește și:


#citeșteDobrogea - Activitatea portuară în Sulina interbelică și în perioada celui de-al Doilea Război Mondial

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari