Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:03 26 05 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Eugen Lumezianu, profesor și scriitor dobrogean - „Este considerat ca o promisiune pentru o proză detaşată de modele“

ro

31 Jan, 2022 00:00 2224 Marime text
  • Alături de Constantin Novac sau Nicolae Motoc, Eugen Lumezianu a făcut parte din generația anilor ’70-80  care a dezvoltat viaţa culturală a oraşului de la malul mării.
În urmă cu 32 de ani se stingea profesorul și scriitorul Eugen Lumezianu. Alături de Constantin Novac, Nicolae Motoc, Arthur Porumboiu sau Petru Vălureanu, Eugen Lumezianu a făcut parte din generația anilor ’70-80 care a dezvoltat viața culturală în orașul de la malul mării și a fost unul dintre fondatorii și redactorii revistei de cultură Tomis.
 
22 aprilie 1937 - se năștea la Constanța Eugen Lumezianu

1954 - absolvă Liceul „Mircea cel Bătrân“ din Constanța

1959 - promovează cursurile Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii Bucureşti, obținând un post de profesor de limba şi literatura română la Şcoala Medie din Adamclisi şi apoi la Liceul Agricol din Poarta Albă

1961 - debutează cu schița „Urluia“, în revista „Luceafarul“

1966 - 1971 - fondator și  redactor al revistei „Tomis“

1971 - profesor de limba și literatura română la Liceul Energetic, Liceul Militar de Marina ,,Alexandru Ioan Cuza“, Liceul Nr. 3 (Liceul Ovidius) și la Liceul „Mihail Eminescu“ din Constanța.

1976-1983 - președinte al cenaclului Poesis (anterior fusese animator al unui alt cenaclu literar, „Ovidius“, organizat pe lângă revista „Tomis“)

31 ianuarie 1990 - se stinge din viață la doar 53 de ani

2010 - Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman“ Constanța i-a dedicat lui Eugen Lumezianu o valoroasă expoziție de carte, al cărei punct de interes a fost manuscrisul piesei „Musafiri în viaţă“, pe care omul de cultură constănţean l-a donat bibliotecii constănţene, în anul 1975
 


Volume publicate:

 Nuvele
„Mersul ciudat al lucrurilor“ (1968)
„Ultima zi optimist“ (1971)
„Memoriu către ministru“ (1990)

Romane
„Fluxul apei dulci“ (1985)
Piese de teatru
„Tatăl nostru uneori“ (1976)
„Capcana de nichel“ (1979)
„Petreceri duminicale“ (1980)
„Musafiri pe viață“ (1985)

Memorii
„Compuneri libere pe ilustrate“ (1986)
 
În revista Teatrul nr.11 octombrie 1976 regăsim un articol despre debutul său în dramaturgie, la 39 de ani, unde Mira Iosif publică o cronică la piesa de teatru „Tatăl nostru uneori“. Redăm mai jos câteva fragmente:
 
„După o tradiţie care se pare că începe să se statornicească, stagiunea constănţeană a început, ca și anul trecut, cu lansarea unui debut scenic local. (Termenul nu cuprinde nici o nuanţă peiorativă.) Eugen Lumezianu este un nume cunoscut în proza tînără. Autor al unor volume de epică, deţinător al unui premiu al revistei „Luceafărul" , considerat de critica literarii ca o promisiune pentru o proză detaşată de modele, tînărul scriitor şi publicist constănţean este azi lansat de teatru ca autor dramatic.
 
Prima piesă jucată, Tatăl nostru uneori se arată un debut dramatic timid. Stilul piesei, personajele, schema confllictului, dialogul au puține rădăcini comune cu proza sa, sensibil bizară, sugestivă in subtext, nutrită de o continuă stare de perplexitate.

Abordînd genul dramatic, Eugen Lurnezianu nu şi-a propus, pentru această piesă (care nu reprezintă prima încercare «în dialog», aşa după cum rezultă dintr-o mărturisire a sa din caietul program, confesiune semnificativ intitulată Purgatoriul dramaturgului!), o miză prea mare. Tema: familia, relaţiile dintre părinţi, dintre părinţi şi copii ; situaţia-limită ; părinții în pragul despărţirii, pe un drum bătătorit al rutinei şi blazării, propriu unei maturităţi obosite. Tatăl, chirurg faimos, preocupat de meserie, de publicitate, de aventura-i extraconjugală, uneori, şi de copiii săi (de aici şi titlul, moralizator, deşi nu prea inspirat). Mama, pictoriţă (observ că, în nenumărate piese, mamele se ocupă cu pictura), interesată doar de cariera ei artistică, abulică, nepăsătoare faţă de familie, de existențele din jur. Copiii, în pragul ieşirii din adolescență, vîrstă cu probleme şi întrebări, amestecînd şi confundînd realitatea şi visul, încurcîndu-se în greutăţi şcolare şi răspunderi civice scoțînd-o din platitudinea unor situaţii, estompîndu-i unele clișee caracterologice[...]“
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: Eugen Lumezianu – amintiri de la debutul în teatru
Urmareste-ne pe Google News

Comentarii








Cele mai recente postari