Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:34 26 05 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Dobrogea înainte de 1878 (III) - Nifon Bălășescu și românii dobrogeni

ro

24 Dec, 2020 00:00 2006 Marime text

Marele cărturar, teolog și dascăl s-a născut în anul 1806, în frumosul și vechiul sat  Hașag (atestat încă de la 1263), situat la 31 de kilometri de orașul Sibiu. A studiat teologia (absolvent al Seminarului Teologic Arad), dreptul (la Cluj) și filozofia, și s-a remarcat ca unul dintre marii ctitori ai învățământului românesc. În 1835, Neofit, locțiitorul Mitropoliei Românești i-a cerut să vină la București, unde Bălășescu a fost desemnat să se ocupe de organizarea și conducerea Seminarului Central, viitorul Institut de Teologie. A devenit prieten al domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica.
 
Participantactiv al Revoluției din 1848, Bălășescu a fost obligat să părăsească Transilvania și să se stabilească un timp în Moldova. În 1852 a devenit ieromonah, călugăr-preot la Mânăstirea Neamț. De-a lungul anilor, Bălășescu a predat în mai multe școli, la Huși și la București (la gimnaziul "Gheorghe Lazăr' și la "Matei Basarab").
 
De-a lungul vieții sale, a avut o foarte bogată activitate editorială. A tipărit opt manuale școlare (dintre care trei gramatici și un abecedar), destinate seminariilor teologice și școlilor gimnaziale. De asemenea, a publicat în trei ediții un dicționar latin-român, dar și două dicționare, româno-francez și francez-român.
 
Istoricul tulcean Nicolae C. Ariton a scris că venirea lui Bălășescu în 1870, în Dobrogea, a avut la bază, atât dorința pedagogului de a-i cunoaște și de a-i ajuta pe românii de aici, dar și gândul de a obține din partea otomanilor (cu sprijinul amicilor săi greci) dreptul ca, la sfârșitul zilelor sale, să se poată retrage la o mânăstire de pe Muntele Athos (n.a. sursă - Ariton, "Secretul lui Nifon Bălășescu, 2012).
 
Bălășescu a ajuns în Dobrogea în 1870 iar în următorii zece ani a lucrat intens, creând numeroase școli românești (21 de școli înființate), punând astfel bazele învățământului românesc dobrogean.
 
Munca sa a fost extrem de dificilă, pentru că puțini erau cei dispuși să îl ajute. Guvernatorul sangeacului Tulcea, Ismail Bey i-a dat voie să întemeieze școli românești, dar autoritățile otomane nu erau interesate să și ofere fonduri în acest sens. Turcii permiteau comunităților creștine sau mosaice să își ridice școli, dar nu se implicau și financiar. Bălășescu a fost și la Rusciuk, și la Constantinopol, dar în afara acordurilor de înființare a școlilor, nu a primit și bani.
 
În 1873, pe când se afla la Constantinopole, ieromonahul Bălășescu i-a scris o scrisoare bunului său prieten, marele istoric George Bariț (Gheorghe Barițiu), căruia îi povestea (sursă fragment text - Daniela Stan, "Începuturile culturii în Dobrogea - Nifon Bălășescu"): "Dorite frate George...Bieții români mă chemau pe la toate locurile să le fac școale, dar cărțile didactice, abecedarele, lipsindu-mi, îndată ce făceam școala, institutoarele îmi cereau pentru 60-80-100 și 150 de băieți, cărți, și eu nu aveam să dau, așa că fu-i silit a înceta și a veni la București pentru a-mi procura. Satele de români de pe cuprinsul Tulcei sunt 53, și așa făcând socoteala de toată comuna, îmi trebuiau, numai pentru cele organizate, peste 2000 de exemplare"
 
Bălășescu a mers într-adevăr la București și i-a cerut ajutorul ministrului culturii (din guvernul Nicolae Kretzulescu 1862-1866), la acea vreme fostul revoluționar pașoptist, general Christian Tell. Deși era un adept al reformelor, Tell l-a refuzat pe Bălășescu, spunându-i să nu îl mai supere cu astfelde cereri, întrucât nu are bani pentru românii "din țări străine" (Dobrogea a fost până în 1878 provincie sub stăpânirea Imperiului Otoman).
În ciuda tuturor acestor obastacole, Nifon Bălășescu a reușit să aducă fonduri și cărți și să mențină deschise școlile primare deja ctitorite.
 
În scrierile sale, marele pedagog reușește să facă o excelentă radiografie a comunităților românești din Dobrogea cea aflată încă sub stăpânire otomană. El ține să puncteze adesea faptul că românii din Dobrogea nu-s numai dintre aceia "bejeniți", din alte provincii (Moldova, Țara Românească, Ardeal, Basarabia etc), ci și vechi români dobrogeni. Despre aceștia, el scria: "...acolo sunt născuți și crescuți, acolo s-au pomenitu din vechime, neam de neamu loru, dinainte de venirea bulgarilor în aceste părți".
 
Astăzi ni se pare probabil surprinzător faptul că, pe atunci, mulți români din provincii românești (Moldova și Țara Românească) alegeau să fugă de acasă și să se stabilească în Dobrogea condusă de otomani. Bălășescu ne explică însă și de ce exista acest fenomen. Astfel, el spunea că, mai ales moldovenii și ardelenii (aflați sub austro-ungari), sunt foarte asupriți în "țările" lor, unde sunt exploatați de boieri și de nobili și că de aceea ei preferă să treacă în Dobrogea.
Ne spune Bălășescu: "... locuitorii Dobrogei, și în cele administrative și judecătorești fiindu pe Turci mai pucinu superați decâtu în alte țeri, și bucurându-se de o deplină libertate în toate, căci turcii nu superă pe nimenea dintre musulmani sau dintre ghiauri (n.a. ghiaur=necredincios, termen turcesc dat unui adept al altei religii decât Islamul), fie de ce naționalitate sau religiune va fi, nici la religiune, nici la limbă, la nimica, ci pe fiecare ei îl lasă să facă ce va vrea, și cum îi va plăcea, numai să nu supere pe nimenea. Această mare libertate îndeamnă pe foarte mulți români din tote părțile a veni și a se așeza în Dobrogea, formând ei acolo sate și orașe mari și frumoase românești".
 
Interesant este modul în care Nifon Bălășescu îi zugrăvește pe vechii români dobrogeni:
"...fiind (aceștia) nescuți și crescuți sub un ceriu mai liberu... ei, în naturelu lor, sunt mai simpli, mai drepți, mai onești..."
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Nifon Bălășescu - "Românii din Turcia", material publicat în "Cărțile Săteanului Român", Cursul III, Cartea a II-a, Anul 1878
 
Daniela Stan - "Începuturile culturii în Dobrogea - Nifon Bălășescu", material publicat pe 21 septembrie 2017 pe site-ul tomisulortodox.ro
 
Nicolae C. Ariton - "Secretul lui Nifon Bălășescu", material publicatpe 12 ianuarie 2012 pe site-ul mistereledunarii.ordpress.com
 
Nicolae C. Ariton - "Tulcea la 1870. Povestea adevărată a lui Nifon Bălășescu,Ismail Bey și Charles Hartley", Tulcea, 2012
 
Desa Stanca - "Nicolae Bălășescu și românii din Dobrogea în secolul al XIX-lea", articol publicat în Revista Română de Istorie a Cărții, An VI, nr.6/2009
 
Emanuel Tavală - "Nicolae-Nifon Bălășescu - între "călugărul chirovag" și "luceafărul rătăcitor", Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2012
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018. 
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Dobrogea înainte de 1878 (II) - Românii și așezările românești
 
 
Urmareste-ne pe Google News

Comentarii








Cele mai recente postari