Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:21 16 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Dobrogea înainte de 1878 (I) - Nifon Bălășescu și "românii din Turcia"

ro

17 Dec, 2020 00:00 1597 Marime text

În urmă cu un veac și jumătate, tărâmul dintredunăre și Marea Neagră se afla încă sub stăpânirea Imperiului Otoman. Informațiile cu privire la structura și traiul populației multi-etnice din provincie, de la acea vreme, ne-au parvenit fie prin intermediul călătorilor străini care au trecut prin provincie, fie prin intermediul defterelor otomane, registre fiscale întocmite de către autoritățile Semilunei.
Nu în ultimul rând, avem date extrem de importante și de la acei cărturari, politicieni și oameni de știință din Principatul României, care au vizitat și studiat Dobrogea înainte de anul 1878. Ei au analizat cu mare atenție satele și comunitățile din județele Tulcea și Constanța, oferind informații extrem de prețioase, ce aveau să se dovedească, ulterior capitale, în contextul integrării Dobrogei în Statul Român.
 
Unii dintre acești intelectuali români sunt bine cunoscuți publicului larg, așa cum este cazul lui Ion Ionescu de la Brad, autorul operei „Excursiune agricolă în Dobrogea", în anul 1850. Alții, deși au avut contribuții uriașe la cunoașterea și dezvoltarea ținutului, sunt mai puțin cunoscuți oamenilor obișnuiți, activitatea lor fiind apreciată mai mult în medii academice. Asupra uneia dintre aceste personalități ne vom apleca atenția în cele ce urmează. Este vorba despre cărturarul, pedagogul și teologul sibian Nifon Bălășescu (1806-1880). Este mult mai cunoscut în județul Tulcea, deși realizările sale au fost foarte importante și pe raza celuilalt județ al provinciei.
 
De la bun început, trebuie spus faptul că Nicolae-Nifon Bălășescu este practic părintele învățământului românesc din Dobrogea, ctitor de școli ale comunității românești în perioada 1870-1878, în plină stăpânire otomană. Cu acordul autorităților turcești, el a reușit să deschidă 21 de astfel de școli în orașe și sate dobrogene, contribuind într-un mod extraordinar la modelarea identătții naționale românești și la educarea populației din zonă.
 
În această serie de articole vom oferi detalii legate de biografia acestui mare om de cultură, însă acum ne vom concentra asupra unui document ce îl are ca autor. După studierea acestui document s-a născut ideea subsemnatului de a aduce tributul cuvenit lui Nifon Bălășescu, prin această serie de materiale. Este vorba despre un articol publicat în anul 1878 (înainte de instalarea administrației românești în Dobrogea), în revista „Cărțile săteanului român". Materialul se numește „Românii din Turcia" și fusese scris cu ceva timp în urmă, înaintea declanșării Războiului de Independență. Titlulnu trebuie deloc să ne surprindă,fiind practic o realitate a acelor vremuri, în condițiile în care Imperiul Otoman stăpânea încă Bulgaria și Dobrogea, și alte teritorii învecinate (din Balcani, Tracia etc).
 
Bălășescu povestește că în anul 1870, "împins de o curiositate națională" a făcut o călătorie prin mai multe teritorii ale Turciei Europene, cu scopul de a-i găsi și cerceta "pre acei frați conaționaliști ai noștri ce locuiesc înacea împărăție (n.a. otomană), și cunoscându-le numerul, positiunea și starea în care se află, se-i potu face arătați fraților lor români din partea stângă a Dunărei. Și în adevăru că zelul meu fu încoronatu de mare succesu, căci am găsitu în Turcia mulți și buni români" .
Nifon Bălășescu împărțea românii din provinciile otomane în două mari categorii. Prima dintre acestea era cea a românilor din vilayetul Dunării, format din Dobrogea și Bulgaria, întimp ce a doua categorie îngloba românii din teritorii precum Macedonia, Tesalia, Epir, Albania, Tracia, reunite sub termenul unitar Rumelia, "Țara Romanilor".
 
În ceea ce privește numărul românilor ce locuiau în aceste provincii, Bălășescu ne spune: "Toți aceștia împreună, din amândouă părțile Turciei (n.a. cele două categorii sus-prezentate), sunt în număr aproape de trei milioane".
 
În ceea ce îi privește românii din nordul Bulgariei, care locuiau în așezări de pe malul sudic al Dunării aflăm următoarele: existau nu mai puțin de 66 de comune "curat românești", "mai ales în pregiurlu (n.a. împrejurul) Vidinului și până la marginea Serbiei".
 
În ceea ce privește Dobrogea, Nifon Bălășescu scrie: "în această provincie mai multu românească sunt 72 de comune curatu românești".
Astăzi se cunoaște faptul că la 1878, majoritari în Dobrogea erau musulmanii (turci și tătari), dar relatările exacte ale lui Bălășescu ne oferă date extrem de prețioase despre numeroșii români ce locuiau în ținutul dintre Dunăre și Mare: "Suma tuturor românilor din Dobrogea se urcă la numerulu de 8000 de familii, cu cel puțin 60.000 de suflete. Dintre acești români din Dobrogea,  o mare parte acolo sunt născuți și crescuți, acolo
s-au pomenitu din vechime, neamu de neamulu lor, dinainte de venirea bulgarilor în aceste părți. Alții sunt veniți mai în urmă, din toată Românimea, din Dacia lui Traian, din Moldova, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Temisiana, Ungaria și Maramureș, ba și din Macedonia...".
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Nifon Bălășescu - "Românii din Turcia", material publicat în "Cărțile Săteanului Român", Cursul III, Cartea a II-a, Anul 1878
 
Daniela Stan - "Începuturile culturii în Dobrogea - Nifon Bălășescu", material publicat pe 21 septembrie 2017 pe site-ul tomisulortodox.ro
 
Nicolae C. Ariton - "Secretul lui Nifon Bălășescu", material publicatpe 12 ianuarie 2012 pe site-ul mistereledunarii.ordpress.com
 
Nicolae C. Ariton - "Tulcea la 1870. Povestea adevărată a lui Nifon Bălășescu,Ismail Bey și Charles Hartley", Tulcea, 2012
 
Desa Stanca - "Nicolae Bălășescu și românii din Dobrogea în secolul al XIX-lea", articol publicat în Revista Română de Istorie a Cărții, An VI, nr.6/2009
 
Emanuel Tavală - "Nicolae-Nifon Bălășescu - între "călugărul chirovag" și "luceafărul rătăcitor", Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2012
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018. 

 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari