Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:49 04 12 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Alexandru Claudian, filosoful pornit din Dobrogea, către lume

ro

16 Oct, 2021 00:00 1494 Marime text

 
 
  • Astăzi se împlinesc 59 de ani de la moartea scriitorului filosof născut la Cernavodă

Alexandru Claudian s-a născut pe 8 aprilie 1898, la Cernavodă, în familia generalului Floru Claudian și al Eufimiei, descendentă din neam de boieri, participanţi la Revoluţia din 1848.
Călătorind mult și făcându-și studiile în mai multe orașe, acolo unde tatăl său era detașat cu garnizoana (în Craiova, Caracal, Buzău sau Vaslui), viitorul filosof va absolvi, în 1922, Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, avându-i ca profesori pe Nicolae lorga, Ovid Densuşianu, Mihail Dragomirescu, Charles Drouet.
 
Activitatea de profesor de filozofie şi limba franceză, la diverse licee bucureştene de elită, a fost dublată de debutul său în publicistică, semnând cronici, note și recenzii în reviste precum „Pasul Vremii”, „Curentul nou” sau „Șantier”, alături de nume sonore ale epocii - Mircea Eliade, Vasile Voiculescu, Ștefan Zeletin sau Ion Pilat.

În 1928, marele sociolog și academician Dimitrie Gusti îi încredinţează un Seminar de Istoria Doctrinelor, la care Cladian renunţă în favoarea catedrei de la Liceul Militar şi a activităţii de asistent suplinitor la Seminarul de Filozofie Antică, la catedra prof. Ştefan Zeletin, din laşi. Predă şi la Catedra de sociologie şi etică, de istoria filozofiei vechi şi medievale.

Își susține doctoratul în anul 1930, cu o teză privitoare la rolul socialismului marxist în transformările sociale din perioada 1917-1918, iar în 1934 preia catedra de istoria filozofiei vechi și medievale.
În 1937, pleacă pentru un an la Paris, ca bursier al statului francez, urmând ca, în 1941, să fie numit titularul catedrei de sociologie şi etică a Universităţii din Iaşi. În urma desfiinţării catedrei de sociologie va ocupa postul de conferenţiar la Facultatea de Medicină din Iaşi, apoi, în 1954, pe cel de secretar de secţie al Academiei Române, transferându-se în cele din urmă la filiala din Iaşi a Academiei pe postul de cercetător ştiinţific.
Perioada ieşeană a fost deseori întreruptă de reveniri la Bucureşti, pentru documentare sau pentru întâlniri cu vechii săi prieteni: Tudor Vianu, Şerban Cioculescu, George Călinescu.

Îi apar în toată această perioada lucrările: Cercetări filozofice și sociologice, Colectivismul în filozofia lui Platon, Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte, Cunoaștere și suflet, Reflexiuni asupra războiului actual, Antisemitismul şi cauzele lui sociale - volume în care se materializează crezul său politic, încercările sale de a plasa cercetarea istorică a filosofiei în spațiul socialului.

În patrimoniul Bibliotecii Universității Ovidius se află Fondul Claudian, donat de urmașii autorului, constituit din:
 
  • 23 caiete manuscris cu versuri originale semnate Anton Costin și traduceri din mari scriitori și poeți francezi și germani: Verlaine,R. Bellau, Heredia, Th. Gautier, Alphonse de Lamartine, Jean Bertand, Clement Marot, Voltaire, Le Conte de Lisle, Joachim du Bellay, Andre Chenier, E. Rostand, La Fontaine, Ducis, V. Hugo, A. SullyPrudhomme, N. Lenau, Ch. Baudelaire, J.W. Goethe, H. Heine,etc.
  • pagini dactilografiate cu toate traducerile și poeziile din caietele manuscris
  • 2550 pagini manuscris cu notițe ale cursurilor de istoria doctrinelor,de filozofie antică, de sociologie și etică de istoria filozofiei vechi și medievale și de psihologia copilului normal și patologic;
  • 250 pagini cu însemnări și versuri
  • 22 pagini acte personale și pașaportul
  • 21 scrisori către Al. Claudian expediate de către Zoe Solomonescu-soția sa
  • 19 scrisori personale
 
Al.Claudian s-a stins pe 16 octombrie 1962, fiind îngropat în cimitirul Bellu din București, alături de alte personalități ale culturii și științei românești.
 
  • Citește și
Comentarii