Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:51 17 09 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Biblioteca Academiei Române, un for cultural de 154 de ani

ro

06 Aug, 2021 00:00 2375 Marime text

Biblioteca Academiei Române s-a înființat pe 6 august 1867, la un an după înființarea Societății Academice Române, cu statutul de bibliotecă națională. Înființarea acesteia survine donării uneia dintre cele mai mari biblioteci particulare din acea vreme, cea a episcopului Buzăului Dionisie Romano. După exemplul acestuia, multe alte personalități au donat mari colecții de volume și nu numai. Printre aceștia s-au remarcat AI. Odobescu, Ion Ghica, DA Sturdza.
 
Statutul instituției stipulează că atribuțiile bibliotecii sunt: „conservarea bunurilor de patrimoniu mobil care aparțin Academiei Române, exercită dreptul de depozit legal național pentru tipăriturile de toate categoriile, colectează, păstrează, organizează și pune în valoare fondul național de tipărituri, manuscrise, hărți, colecții de artă, colecții numismatice, colecții filatelice și alte documente de valoare științifică și culturală, colectează și păstrează arhivele personale provenite de la membrii Academiei Române, efectuează cercetări în domeniul bibliografic și al documentării, face schimburi de publicații cu biblioteci, instituții și societăți științifice din străinătate. Organizează manifestările expoziționale“, etc.

 

În jurul anului 1884 a avut loc organizarea pe criterii a bibliotecii, datorită lui Ioan Banu, care a inițiat totodată întocmirea de inventare și cataloage, dar a și elaborat primul regulament al Bibliotecii.
 
Primul Război Mondial a adus mari avarii asupra bibliotecii, o bună parte din colecții fiind luate de autoritățile bulgare, dar înapoiate în urma intervențiilor germanilor.
 
Mai apoi, aveau să vină vremuri de glorie. În anul 1929 avea să se inaugureze primul sediu permanent al bibliotecii, care în anul 1938, a fost completat cu un altul, fiind proiectat de arhitectul Duiliu Marcu.
 
Vine și al Al Doilea Război Mondial, astfel încât, în vara anului 1944, din cauza bombardamentelor, au fost sporite măsurile de siguranță asupra depozitelor. Perioada ce a urmat, îngreunată de regimul totalitar, a cauzat mutarea a numeroase colecții în ceea ce se intitula „colecția specială“, loc unde publicul larg nu avea acces. Pe de altă parte, multe alte manuscrise, stampe, hărți, partituri au fost mutate în arhivele Statului. Despre achiziții noi nici nu s-ar fi pomenit, căci fondurile Bibliotecii au fost considerabil diminuate.
 
Renașterea Academiei Române, din 1990, a inclus și Biblioteca, căreia i s-au acordat fonduri considerabil mărite. S-au cumpărat multe alte cărți, iar schimburile internaționale s-au intensificat.
 
Odată cu dezvoltarea acesteia, implicit a volumului de unități, era necesar un alt spațiu de depozitare. Astfel că, în 2001, a fost inaugurat un alt edificiu, cu zece etaje, destinat colecțiilor, sălilor de lectură și cea de expoziție, un amfiteatru de 220 de locuri. Clădirea a fost proiectată de Romeo Belea, căruia i se datorează și modificarea intrării în vechea clădire a bibliotecii.
 
De-a lungul vremii, Biblioteca Academiei Române a desfășurat o intensă activitate  de cercetare, concretizată printr-o multitudine de volume. Expoziții tematice sau omagiale s-au petrecut de nenumărate ori.
 
Astăzi, biblioteca cuprinde mai mult de 14 milioane de unități (volume, incunabule, volume de manuscrise, documente, periodice, fotografii, desene, gravuri, hărți, partituri, discuri, casete audio și video etc.)
 
Prin toate activitățile sale, biblioteca și-a câștigat o poziție în vârful instituțiilor similare din țară și din străinătate.
 
Sursă foto și de documentare: Academia Română, 150 de ani în serviciul Națiunii Române, coordonată de Ionel-Valentin Vlad.
 
Citește și:
 
Biblioteca Academiei Române găzduiește lansarea monografiei „Carol al II-lea al României. Un rege controversat“, amplă lucrare, în cinci volume
 
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari