Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:03 24 11 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Aleși locali de origine tătară în Medgidia, la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX

ro

02 Sep, 2020 00:00 1401 Marime text

După integrarea Dobrogei în cadrul statului român, tătarii vor face parte din consiliile locale, iar la Medgidia vor conduce chiar destinele aşezării.
Datorită numărului însemnat pe care îl aveau locuitorii musulmani, au ocupat funcţii de o importanţă majoră în administraţia locală. Printre primarii musulmani ai Medgidiei îi putem aminti pe: 
  • Zeccheria Zaid ( 1878),
  • Ahmet Mustafa (1878),
  • Abdul Cherim ( 1878-1886),
  • Ziadmin (Zeadin) Muterem (1886),
  • Kemal Hagi Amet (1886-1898, cu unele întreruperi),
  • Mustafa Ismail (1917-1918).
 
În această perioadă a anilor 1899-1902, se manifestă un interes pentru amenajarea cimitirului musulman, la inițiativa consilierilor musulmani.
         După integrarea provinciei în cadrul statului român, în Consiliul Comunal au fost aleşi Zecheria Zaid, care îndeplinea şi funcţia de primar, Curt Molla şi Abdul Cherim.
 
În anul 1880, făceau parte din Consiliul Comunal în calitate de aleşi, Abdul Cherim, Zeadin Muterem, Chemal Agi Amet, primar fiind  Abdul Cherim, iar oraşul înregistra o populaţie de 1.500 de locuitori, în mare parte tătari, existând 200-300 de case.
         Peste un an, în raportul de stare al judeţului Constanţa, realizat de medicul primar al judeţului, Joachim Drăgănescu, Medgidia avea o populaţie de 1.003 locuitori, iar la 18 august 1882, primarul Kemal Agi Amet conducea urbea ce dispunea de  5.100  de hectare, ce reprezentau vatra şi islazul aşezării, existând 62 de  proprietari, ce deţineau 2.186 de  hectare, iar alţi 222 de  proprietari, o suprafaţă de 1.345 de hectare.
Primarul Kemal Agi Amet s-a implicat în realizarea unei biserici pentru creştini, ajungând în audienţă la ministrul Take Ionescu. În anul 1897, zidurile se ridicau la înălţimea de un metru, dar stagnau din lipsa fondurilor. Datorită eforturilor primarului Kemal Agi Amet, însoţit de preotul localităţii şi de negustorul Iordan Stoianoff, care s-au deplasat la Bucureşti pentru a obţine fonduri de la Ministerul Cultelor, biserica a putut fi finalizată.
Ca urmare a acestui demers a fost obţinută suma de 10.000 de lei, pentru finalizarea lucrărilor bisericii. Din alte surse, se pare că obţinuse suma de 70.000 lei.
 
În anul 1885, localitatea avea 991, 2818 ha, iar marii proprietari funciari erau musulmani.  În acelaşi an în vremea primarului Kemal Agi Amet, are loc o nouă parcelare şi delimitare a terenurilor, ce vor avea o lăţime de 400 de metri. În partea de nord, în apropierea Panairului, terenurile erau ale creştinilor, iar pentru musulmanii şi creştinii cu titluri, în partea de sud, în cuprinsul poligonului vechi.
 
În timpul mandatului primarului Abdul Cherim, se desfăşoară primele măsurători, delimitări şi parcelări ale terenului aflat în proprietatea statului şi a locuitorilor urbei Medgidia.
În anul 1890, populaţia oraşului era cifrată la 1.942 de locuitori, din care 1.059 erau bărbaţi, iar 883 erau femei. Ştiutori de carte erau 395, dintre care 343 erau bărbaţi şi doar 52 femei. Se înregistrează 1.206 turci şi tătari.
În 1889, în vremea unui nou mandat al lui Abdul Cherim, parcelele vor fi delimitate începând de la sud către vest, având 400 de metri. Din cei 256 de proprietari de teren arabil, 163 erau musulmani, cei mai mulţi fiind tătari.
În procesul verbal nr. 54/3 iulie 1891, se specifica lipsa primarului de la şedinţe şi chiar din oraş. Preşedinte al Consiliului a fost ajutorul de primar Abdul Cherim. A fost supusă dezbaterii problema încrederii în persoana primarului, Dimitrie Antonescu, retrasă de către consilieri. În telegrama trimisă de prefectul Scarlat Schelleti, ministrului de interne, Lascăr Catargiu, se solicita dizolvarea Consiliului Comunal, „căci pasiunile şi animosităţile sunt la culme”.
         Va fi recomandat pentru funcţia de primar de către prefectul Nicolae Chiriţescu,  Kemal Agi Amet, ce deţinea funcţie de consilier comunal. Răspunsul de confirmare din partea ministrului de interne pentru numirea acestuia ca primar, datează din 13 ianuarie 1893, care va conduce până la demisia din 13 iunie 1894. 
          Consilierii Zeccheria Zaid, Gafar Vahit  şi Abdul Cherim, vor face o plângere împotriva primarului de Hillerin.
La 18 august 1882, consilierul Kemal Agi Amet, devenit primar, constata că vatra satului împreună cu islazul avea o suprafaţă de 502,5100 ha, iar la 18 mai 1883, existau 2.177,5100 ha. Cei 62 de proprietari aveau 2.186 hectare, iar 222 de proprietari deţineau 1.345 ha.  Potrivit Legii de organizare a Dobrogei din 9 martie 1880, modificată în 1886, locuitorii otomani ce locuiau în provincie la data de 11 aprilie 1877, deveneau cetăţeni români şi îşi puteau exercita drepturile politice.
 
La Medgidia îşi exercita profesia de dascăl, Abdul Alim Gemedin, în anul 1887, fiind apreciat de comunitate.
Oraşul avea străzile pavate, însumând o suprafaţă de 42.664 hectare, cu 645 de familii şi 2.449 suflete, iar contribuabili erau 736. Piatra provenea din Cariera „Maria”, aflată în proprietatea statului, dar care era exploatată de Kemal Agi Amet. Capacitatea acesteia era de 2.092 mc piatră spartă/an şi 2.466 mc piatră brută/ an.
Acesta avea pe lângă atribuțiile administrative și calități de antreprenor.
În anul 1899, unii locuitori îşi sporiseră suprafeţele, devenind mari proprietari funciari ai Medgidiei, printre care Zecheria Zaid - 50 ha. şi Kemal Agi Amet - 40 ha.
În anul 1907, primarul Constantin Golea colabora cu membri Consiliului local din care faceau parte şi tătarii Gemil Isleam Ali, Benali Kalil, Gafar Vachit, cel din urmă fiind un veteran al Marelui Război.
         
 
În anul 1915, primarul Costică Golea, colabora cu consilierii locali Murad Ali, Nusret Abdula şi Benali Kalil. Aceştia vor aproba investiţia referitoare la aprovizionarea cu apă a oraşului, ce va fi adusă de la Dunăre, prin conducta de aducţiune a apei destinată aprovizionării Constanţei.
 
Se constată un interes al oamenilor de vază, ai comunității musulmane, de a ocupa funcții în administrație, în calitate de factori decizionali direcți, de primari sau de consilieri locali.
 
Surse bibliografice
A.N.I.C., Fond M.A.I.D.A., Dosar nr. 224/1878
A.N.I.C., Fond D.G.S., dosar nr. 1564/1890
A.N.I.C., Fond M.A.I.D.A., Dosar nr. 410/1890
A.N.I.C, Fond M.C.I.P., Dosar nr. 294/1887
S.J.A.N.C., Fond Inspectoratul  Cadastral Constanţa, Dosar nr. 126/1880-1889
Arhiva Protoieriei Medgidia, Fond Registrul de venituri şi cheltuieli, Dosar 1/1967
***Albumul dobrogean din anul 1911
Adrian Ilie, Medgidia. Istoria oraşului de la 1918 până în prezent, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012
Adrian Ilie, Valea Kara-su în perioada secolelor XIV-XIX. Monografie istorică, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2008
Farul Constanţei”, I, nr. 16 din 24 august 1880 şi nr. 17, din 31 august 1880
Scarlat Vârnav, Situaţia generală a judeţului Constanţa la începutul anului 1903, Constanţa , 1904
Farul Constanţei”, II, nr. 36, din 18 ianuarie 1881
  „Constanţa”, an III, nr. 118, din 7 mai 1895; în A.D., 16, 1935
P. Grigorescu, în Constanţa, III, nr. 146, din 26 noiembrie 1895;  Saroglu, în „Dobrogea Jună”, III, nr. 7, din 1 mai 1907.
 ***Dobrogea –între medieval şi modern. 1406-1918, volum elaborat de Virgil Coman, Carmen Dobrotă, Claudiu Turcitu, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008
Virgil Coman, Unele consideraţii privind turco-tătarii din Medgidia la sfârşitul secolului al XIX-lea, în volumul „Din istoria tătarilor”, vol. I, Constanţa, 2010
Adrian Ilie, Contribuţia tătarilor la dezvoltarea oraşului Medgidia în perioada 1878-1938, în vol. Din istoria tătarilor, III, Editura Reklama Studio, Constanţa, 2013
 
Despre Adrian Ilie
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

Medgidia în ultimii ani ai regimului comunist şi în primii ani ai democraţiei postdecembriste


 

Galerie foto:


Comentarii








Cele mai recente postari