Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:46 19 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Dobrogea 139 de ani In memoriam Gavrilă Simion. O viață dedicată muzeologiei și arheologiei (18 noiembrie 1928-28 aprilie 2010)

ro

24 Nov, 2017 00:00 148 Marime text
La 28 aprilie 2010 s-a stins din viață Gavrilă Simion, unul dintre „marii creatori români de muzee și un lucrător harnic pe tărâmul întortocheat al arheologiei“ (1) căreia i s-a dedicat cu pasiune până în ultima clipă, lăsând în urma un manuscris, din păcate neterminat, dedicat cercetărilor arheologice de la Celic Dere.
 
Gavrilă Simion s-a născut la 18 noiembrie 1928, la Adâncata, jud. Ialomița. Gimnaziul l-a urmat la Ploiești, unde a început și studiile liceale, pe care le va termina la Cluj, în 1948, după o întrerupere cauzată de distrugerile celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada 1949-1953 va urma cursurile Facultății de Istorie a Universității din București, unde profesori precum Ion Nestor, Emil Condurachi, Gheorghe Ștefan, Dionisie M. Pippidi sau Grigore Florescu îi vor insufla interesul către arheologie. De altfel, formarea sa universitară se va finaliza mult mai târziu, în 1982, când, sub conducerea lui Emil Condurachi, va susține teza de doctorat cu titlul Civilizația geto-dacilor în zona Gurilor Dunării.
 
Epopeea dobrogeană a lui Gavrilă Simion începea în 1953, când, după terminarea facultății, a fost repartizat ca profesor la Școala Normală din Tulcea. Ajuns aici, acesta va fi numit în 1955 director al Muzeului Raional Tulcea (înființat în 1949), care funcționa într-o mică încăpere a uneia dintre cele mai frumoase clădiri din oraș (în prezent Muzeul Casa Avramide). Din această nouă postură, Gavrilă Simion va începe o veritabilă campanie de dezvoltare a instituției muzeale tulcene, care, în 8 iulie 1964, odată cu inaugurarea noii expoziții dedicate aproape exclusiv științelor naturii, va căpăta numele de Muzeul „Deltei Dunării“. Printr-o activitate asiduă a directorului, aceasta se va extinde treptat prin înființarea mai multor muzee. Astfel, în 1970 își deschidea porțile Muzeul de Artă, în 1975 - Muzeul de Istorie și Arheologie iar în 1982 - Muzeul de Artă Populară și Etnografie. Alături de acestea mai funcționau o bibliotecă, un laborator de restaurare-conservare, precum și o serie de muzee locale precum Expoziția de Artă Orientală Casa Panaghia de la Babadag, Casa Memorială Panait Cerna sau Muzeul Etnografic de la Enisala (2) Ulterior, vor lua ființă bazele arheologice de la Murighiol (Halmyris), Jurilovca (Orgame/Argamum) și Isaccea (Noviodunum), dar și Centrul de Cercetare Pre- și Protoistorică de la Celic Dere sau amenajarea muzeală a bazilicii martirice de la Niculițel.
 
Pe lângă activitatea sa muzeografică, Gavrilă Simion a fost preocupat îndeaproape de arheologie, fiind dornic de a îmbogăți săracul patrimoniu arheologic pe care îl deținea la începuturi. Pe tot parcursul activității sale, a încurajat și a sprijinit cercetările arheologice întreprinse în nordul Dobrogei, mai ales de către specialiștii Institutului de Arheologie din București, în situri precum Dinogetia, Halmyris, Argamum, cetatea medievală și necropola daco-romană de la Enisala, necropola cetății Beroe sau în așezările de la Sarinasuf și Babadag.
 
Concomitent, va efectua însă și propriile investigații arheologice, fiind atras mai ales de cercetarea necropolelor precum cele de la Telița (1957), Isaccea-Noviodunum (1958, 1979-1980, 1989-1991), Nalbant (1960-1964), Enisala-Valea Netului (1968-1976), Ciucurova (1982), Murighiol (1983-1984) sau Telița-Celic Dere (1985-2002). Același interes pentru arheologia funerară l-a adus în fața cercetării unor tumuli din perioada timpurie și mijlocie a epocii bronzului, mai ales la sud de Tulcea, pe teritoriul localităților Sabangia, Sarichioi și Zebil. Tot de activitatea sa arheologică se leagă și primele investigații arheologice în Delta Dunării, pe grindurile Caraorman (1966) și Letea (1970), dar și cercetarea unor situri din epoca fierului, unele dintre ele fortificate, la: Beștepe, Beidaud (1976-1977, 1980), Revărsarea-Dealul Tichilești (1991), Telița-Edirlen (1992), Niculițel-Cornet (2000) sau Jijila (2001, 2003-2005); sau din epocă romană: Tulcea-Dealul Taberei (1965) și Troesmis (1977). Deși în linii mari, activitatea sa arheologică se va axa pe studiul civilizației getice, putem observa implicarea activă în cercetarea și publicarea unor obiective ce pot fi repartizate pe un interval cronologic foarte mare, de la începutul epocii bronzului până în perioada medievală.
 
Înzestrat cu o putere de convingere și un real talent pedagogic, în calitate de director al Muzeului „Delta Dunării“, transformat în 1993 în Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, va atrage în jurul său tineri specialiști cărora le va oferi condiții optime de afirmare profesională.  Dintre aceștia, putem enumera arheologi, astăzi bine cunoscuți lumii științifice, precum Victor H. Baumann, Andrei Opaiț, Florin Topoleanu, Ernest și Irina Oberläder-Târnoveanu, Gheorghe și Mihaela Mănucu-Adameșteanu, Vasilica Lungu, Cristian Micu și alții; prin intermediul cărora muzeul tulcean va întreprinde cercetări în numeroase obiective arheologice din nordul Dobrogei.
 
Poate una dintre cele mai apreciate calități a fost aceea de organizator. În dorința de a atrage atenția asupra valorosului patrimoniu pe care îl gestiona, Gavrilă Simion va organiza la Tulcea, de-a lungul carierei sale, o serie de congrese de mare anvergură. Astfel, începând cu 1971, pe lângă o serie de conferințe dedicate științelor naturii și conservării patrimoniului, muzeul tulcean va participa în calitate de co-organizator la Congresul limes-ului roman (1972), Al II-lea Congres de Tracologie (1976), Al VII-lea Congres Internațional de Epigrafie greacă și latină (1977) sau seminarul Formarea tinerilor arheologi din țările balcanice desfășurat la Tulcea sub conducerea lui Emil Condurachi (1978).
 
Perioada de după anii '90 va fi marcată de Colocviul Internațional Premier Age du Fer aux Bouches du Danube et dans les régions autour de la Mer Noir (1993), dar și de înființarea la Tulcea a Asociației de Studii de Arheologie Funerară (1994), sub egida căreia se vor desfășura o serie de colocvii internaționale de arheologie funerară (1995, 1997, 2000). Ca o încununare a activității sale în domeniul arheologiei, Gavrilă Simion va fi numit președintele Comisiei XXX a U.I.S.P.P., ce avea ca scop Studiul riturilor funerare din culturile pre- și protoistorice Europei de sud-est (Forli, 1996).
 
Autor al unui număr însemnat de lucrări dedicate muzeografiei, dar mai ales arheologiei, de activitatea lui Gavrilă Simion se poate lega și inițierea revistei PEUCE (1971), care, sub directa sa îngrijire, va ajunge la numărul 13 (2000), dar și editarea actelor mai multor colocvii internaționale organizate de domnia sa la Tulcea.
 
Deși este foarte greu să surprinzi în câteva cuvinte activitatea sa deosebită, nu putem să nu amintim aici de foarte buna colaborare pe care Gavrilă Simion a avut-o după 1990 cu colegii din Republica Moldova, mai ales cu Universitatea de Stat, unde a activat pentru o bună perioadă ca profesor asociat, predând cursuri și seminarii speciale de muzeografie și muzeologie.
 
După o viață pe care și-a dăruit-o cu pasiune muzeografiei și arheologiei românești, Gavrilă Simion se odihnește în cimitirul de pe colinele Mănăstirii Celic, „pentru a fi mai aproape de Dumnezeu și de locurile pe care le-a îndrăgit” (3) A rămas în memoria colectivă drept îndrumătorul mai multor generații de specialiști, lăsând în urmă un imens patrimoniu muzeal și o operă științifică deosebită.
 
Lista lucrărilor publicate
 
Volume de autor
2003    -     Culturi antice în zona Gurilor Dunării. Preistorie și protoistorie, I, Tulcea.
- Opaițe Greco-romane de bronz din România, Tulcea.
2006    - Despre Muzee - Muzeologie - Muzeografie, Chișinău.
2008    - Jijila-Cetățuie. O așezare fortificată a culturii Babadag în nord-vestul Dobrogei, Brăila (în colaborare cu Sîrbu, V. și Ailincăi, S. C.).
 
Volume editate
1997    - Simion, G., Jugănaru G. (eds.), Premier Age du Fer aux Bouches du Danube et dans les regions autour de la Mer Noir. Actes du Colloque International, Septembre 1993, Tulcea.
2000    - Simion, G., Lungu, V. (eds.), Tombes tumulaires de l’Age du Fer dans le Sud-Est de l’Europe. Actes du IIe Colloque Intrenational d’Archeologie Funeraire, Tulcea.
2006    - Lungu, V., Simion, G., Topoleanu, F. (eds.), Pratiques funéraires et manifestations de l’identité culturelle (Âge du Bronze et Âge du Fer), Actes du IVe Colloque International d’Archéologie Funéraire, Tulcea.
 
Cataloage de expoziție, ghiduri
1971    - Muzeul Delta Dunării. Secția Științele Naturii - Ghid, Tulcea (în colaborare cu M. Popescu, C. Găvenea, A. Volnîy)
1975    - Tulcea. Ghid turistic al județului, București (în colaborare cu P. Coteț și I. Popovici).
1983    - Muzeul Delta Dunării. Istorie și Arheologie - Ghid, Tulcea (în colaborare cu V.H. Baumann, E. Lăzurcă, Gh. Mănucu-Adameșteanu, P. Zaharia)
2003    - Des racines communes. Aveyron, Franța - Tulcea, România (coautor).
2005    - Aspecte privind prelucrarea și circulația metalelor în Dobrogea din Preistorie până în Evul mediu (coautor), Tulcea.
 
Articole, studii, note
1960    - Un tezaur de monede republicane din Dobrogea (în colaborare cu C. Preda), SCN 3, 545-546.
1961    - Săpături de salvare de la cimitirul roman de la Isaccea (în colaborare cu E. Bujor), Materiale 7, 391-400.
1962    - Cercetările arheologice de la Telița (în colaborare cu Gh.I. Cantacuzino), Materiale 8, 373-383.
1964    - Le grand trésor de monnaies et lingots des XIIIe et XIVe siècle trouvé en Dobroudja Septentrionale (în colaborare cu O. Iliescu), RÉSEE 2, 1 - 2, 217-228.
1966    - Das Donaudelta-Museum in Tulcea, Neue Museumskunde, 9, 3, p. 227-242 (în colaborare cu M. Popescu și L. Păsculescu).
1971    - Cultura traco-getică în lumina izvoarelor arheologice descoperite în necropola de la Enisala, Peuce 2, 63-131.
- Descoperiri arheologice pe grindurile din Delta Dunării, Peuce 2, 47-63.
- Tezaurul de monede romane imperiale descoperite la Isaccea și atacul gotic din vremea lui Gallienus (în colaborare cu C. Preda), Peuce 2, 167-179.
- Necropola feudal-timpurie de la Nalbant, Peuce 2, 221-249.
- Observații asupra unor probleme numismatice și economice la Dunărea de Jos în lumina unor tezaure monetare de la sfârșitul sec. al XVIII-lea și începutul sec. XIX, Peuce 2, 405-409.
- Un nou punct de vedere în muzeologie, Peuce 2, 405-409.
1972 - Muzeul „Delta Dunării” (Forme și principii noi în organizarea unui complex muzeal la Tulcea), RevMuz 9, 3, 200-202.
- Planul organizării unui Complex muzeal la Tulcea, RevMuz 9, 3, 203-222.
- Obiective muzeale în județul Tulcea, RevMuz 9, 3, 238-240.
1973    - Estimații previzionale asupra Dobrogei în anul 2000, Probleme economice 26, 102-104.
1974    - La culture géto-dace du nord de la Dobroudja dans la lumière des découvertes d'Enisala, Thracia 3, Serdicae, 291-304.
1975    - Quelques remarques à la civilisation gétique des centres et forteresses autochtones de Dobroudja à la fin du Hallstatt et au commencement du La Tène, Knjiga 24, Sarajevo, 237-248.
1976    - Les Gétes de la Dobroudja Septentrionale du VIe au Ier siècle av.n.è., Thraco-Dacica 1, 143-163.
1977    - Cetatea geto-dacă de la Beștepe, com. Mahmudia, Peuce 6, 31-49.
- Necropolele getice de la Enisala și Telița, Peuce 6, 49-73.
- Descoperiri noi pe teritoriul Noviodunensis, Peuce 6, 123-149.
1980    - Așezarea hallstattiană de la Beidaud - Tulcea (în colaborare cu E. Lăzurcă), Peuce 8, 37-54.
- Șantierul arheologic Troesmis, Peuce 8, 153-288.
- Coordonate istorico-geografice, în Secoșan, E., Pârâu, S., Costumul popular din județul Tulcea, Tulcea, 8-14.
1983    - Delta Dunării, dincolo de imagini, în Miclea, I., Delta Dunării, București.
1984    - Un cuptor roman de ars bombarde de la Telița, Peuce 9, 67-74.
- Descoperiri noi în necropola de la Noviodunum, Peuce 9, 75-96.
- Un Eros trouvé à Valea Teilor, département de Tulcea, Peuce 9, 333-336.
1985    - Eléments de civilisation grecque classique dans le monde gétique de la zone istro-pontique, în Praktika, Actes du XIIe Congrès International de Archéologie Classique, Athéna, 4-10 sept. 1983, Atena, 272-279.
1988    - Les bronzes figurés romains trouvés dans la région du Bas-Danube et la question du leur origine, în Griechische und römische Statuetten und Akten der 9.Tagung über antike Bronzen, Wien, 21-25 april 1986, Wien, 365-379.
1989    - Geneza civilizației geto-dace (sec. VII - V î.e.n.), Symposia Thracologica 7, 213-223.
1991    - Trei piese romane de artă monumentală descoperite la Isaccea, jud. Tulcea, RMI 60, 2, 3-7.
- O nouă cultură de la începutul epocii bronzului pe teritoriul istro-pontic, Peuce 10, 33-41.
1992    - Das Hügelgrad mit Schnurverzierten gefässen von Independența (Kreis Tulcea), în Beiträge zue Problematik der Schnurverzierten Keramik Südosteuropas, von Petre I. Roman, Ann Dodd-Oprițescu, Pál Janos, Mainz am Rhein, 198 - 199, Taf. 17.
- Geții de la Dunărea de Jos și civilizația lor, în Probleme actuale ale istoriei naționale și universale, Chișinău, 18-47.
- Geții și sciții dinspre Gurile Dunării, Carpica 23, 1, 95-105.
1993    - Les gétes du Bas-Danube à l'âge du fer: Leurs stations et leurs fortifications, în Actes du XIIe Congrès International des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques, Bratislava, 1-7 sept. 1991, III, Bratislava, 283-290.
1994    - La population de la région du Bas-Danube aux VIIe - Ve siècles av. J.-C., Starinar, N.S. 43-44, 1992-1993, 23-40.
- Rituri și ritualuri funerare practicate în necropola romană de la Noviodunum, Pontica 27, 91-105.
1995    - Ensemble funéraire de la nécropole tumulaire de Noviodunum (Isaccea) avec une expertise de S. Apostolescu, A. Scarlat et V. Zoran, Dacia, S.N. 38-39, 121-149.
- Méthodes de datation et de localisation des centres de production des bronzes romaines découvertes dans la région du Bas-Danube, în Acta of the 12th International Congress on Ancient Bronzes, Nijmegen, 1992, Provincial Museum G.M. Kam, Nijmegen, 215-228.
- Das Gräberfeld von Ciucurova, Thraco-Dacica 16, 1-2, 151-170.
- O nouă necropolă getică la Murighiol, jud. Tulcea, Peuce 11, 265-302.
- Necropola de la Celic-Dere, Analele Dobrogei, S.N., An I, 1, 250-253.
1996    - Vase romane de bronz descoperite la Noviodunum, Peuce 12, 113-142.
- Gétes et Scythes aux Bouches du Danube, în Actes du XIIIe Congrès International de Sciences Préhistoriques et Protohistoriques, 8-14 sept. 1996, Forli-Italia, IV, Forli, 753-764.
- Points de vue concernant une chronologie absolue de l'age du fer au bas Danube, în Thracian World at the Crossroad of Civilization. Actes du VIIe Congrès International de Thracologie, Mangalia, Constanța, Tulcea, II, București, 519-566.
1997    - Le site de Celic-Dere. Interprétations ethnoculturelles et implications dans la chronologie du Hallstatt final, în Premier Age du Fer aux Bouches du Danube et dans les régions autour de la Mer Noire. Actes du Colloque International, sept. 1993, Tulcea, Tulcea, 231-252.
1998    - Nécropoles des Bouches du Danube: pratiques, rituels funéraires et ethnicité, în Nécropole et Pouvoir - Idéologie, pratiques et interprétations, Actes du Colloque „Théories de la nécropole antique”, Lyon, 21-25 janvier 1995, Travaux de la Maison de l'Orient Mediterranéen 27, Paris, 167-190.
- O locuință cu ceramică de factură tătărească descoperită în nordul Dobrogei, ArhMold 21, 231-238.
2000    - Tombes tumulaires dans la nécropole de Celic Dere, în Tombes tumulaires de l'Age du Fer dans le Sud-Est de l'Europe. Actes de IIe Colloque International d'Archéologie Funéraire, 1995, Tulcea, Tulcea, 69-82.
- Une tombe à enclos circulaire sur la vallée de Telița (în colaborare cu E. Lăzurcă), în Tombes tumulaires de l'Age du Fer dans le Sud-Est de l'Europe. Actes de IIe Colloque International d'Archéologie Funéraire, 1995, Tulcea, Tulcea, 83-88.
2001    - Mitul lui Phaeton în iconografia unor lucrări de artă antice și medievale, Pontica 33-34, 387-395.
- Cultures et groupes culturels dans la région du bas Danube à la fin du Bronze recent, în Spațiul nord-carpatic în Epoca Bronzului, Baia Mare, 315-333.
2002    - Un nouveaux point de vue sur la théorie de Vasile Pârvan concernant le rapport entre la civilisation du fer au nord de l’Italie et celle des régions carpato-danubiennes, SAA 7, 67-82.
- Cuvânt introductiv pentru o carte rară, în Omagiu Virgil Cândea la 75 de ani, București, 213-224.
2003    - O necropolă din sec. VI-V a.Chr. la Isaccea, Peuce, S.N. 1 (14), 113-128.
- Un cuvânt pentru profesorul meu, CAMNI 12, 37-39.
2004    - Stepele Bugeacului în mileniile II-I a.Chr. (în colaborare cu I. Niculiță, T. Arnăut, A. Zanoci), în Niculiță, I., Zanoci, A., Băț, M., Thracians and the Circumpontic World, I, Chișinău, 285-322.
- Des enterrements de l’épique d’Hérodote dans la nécropole gétique d’Enisala, în Niculiță, I., Zanoci, A., Băț, M., Thracians and the Circumpontic World, II, Chișinău, 13-28.
- Une découverte homérique dans la vallée de Telița, le département de Tulcea (în colaborare cu E. Lăzurcă), în Rogozea, P, Cedică, V. (eds.), Festschrift für Florin Medeleț. Zum 60. Geburstag, Timișoara, 223-250.
2005    - Arme și podoabe inedite de bronz din județul Tulcea, Pontica 37-38, 100-110.
- Présences interethniques dans la région des embouchures du Danube aux VIe - Ve siècles av. J.-C., în Cojocaru V. (ed.), Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black Sea from the Greek Colonization to the Ottoman Conquest, Iași, 43-58.
2006    - Gemele din colecția ICEM Tulcea, Peuce, S.N 3-4, 173-182.
- Tumulul de la Adâncata - jud. Ialomița (în colaborare cu E. Rența și V. Nițulescu), în Lungu, V., Simion, G., Topoleanu, F. (eds.), Pratiques funéraires et manifestations de l’identité culturelle (Âge du Bronze et Âge du Fer), Actes du IVe Colloque International d’Archéologie Funéraire, Tulcea, 89-104.
- Prezențe scitice în teritoriul Orgamei, în Mănucu-Adameșteanu, M. (ed.), Orgame/Argamum. À la recherche d’une colonie. Actes du Colloque International. 40 ans de recherche archéologiques à Orgame/Argamum, București, 263-281.
2007    - Noi descoperiri în necropola tumulară romană de la Isaccea (Noviodunum), jud. Tulcea, Pontica 50, 307-338.
- Le rapport entre les tombes de la nécropole tumulaire romaine et la société de Noviodunum au IIéme ap. J.-C., Istros 14, 177-194.
- Une officine de céramique tournée de type grec en milieu géte ? Le cas de Beidaud (în colaborare cu V. Lungu și P. Dupont), Eirene 43, 25-57.
- O aplică cu chipul Medusei descoperită la Celic-Dere, Peuce, S.N. 5, 183-186.
- Piese sculpturale din marmură descoperite în nordul Dobrogei și problema provenienței lor. Cu expertize realizate de Norman Herz, Mircea Penția, Mihai Soroiu, Marin Șecleman, în Omagiu lui Florea Costea, Brașov, 317-347.
2008    - Sarcofagele romane din muzeul de la Tulcea, Peuce, S.N. 6, 251-276.
- The Archaeology of the Danube Delta, Plural 31, 1, 59-62.
- Sulina in History, Plural 31, 1, 312-314.
2009 - O nouă necropolă tumulară pe Valea Celicului, Peuce, S.N. 7, 111-122.
- Cetatea getică de pe vârful Edirlen, Valea Celicului, jud. Tulcea, în Zanoci, A., Arnăut T., Băț, M. (eds.), Studia Archaeologiae et Historiae Antiquae. Doctissimo viro Scientiarum Archeologiae et Historiae Ion Niculiță, anno septuagesimo aetatis suae, dedicatur, Chișinău, p. 159-174.
 
(1) Baumann, V. H., In memoriam Gavrilă Simion, Peuce, SN 8, 2010, p. 261.
(2) Etapele dezvoltării instituţiei pe care a condus-o sunt descrise cu deosebit talent atât în volumul aniversar Istro-Pontica. Muzeul tulcean la a 50-a aniversare, Tulcea, 2000, p. XI-XIX, cât şi ulterior într-o lucrare dedicată muzeografiei: G. Simion, Despre muzee-muzeologie-muzeografie, Chişinău, 2006, p. 76 şi urm.
(3) H., Baumann, In memoriam Gavrilă Simion, Peuce, S.N. 8, p. 261.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii