#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (LI). Primari ai urbei tomitane implicați în modernizarea orașului

 
Vă propun o temă interesantă cu privire la primarii urbei tomitane care au avut o viziune în ceea ce privește dezvoltarea orașului. Este vorba despre vizionarul și neobositul Ion Bănescu.


A fost numit în funcție în primul mandat în 1900 din ianuarie până în iunie, apoi în al doilea mandat din 1905 până în 1907. Programul de construcţii şi amenajări la Constanţa al lui Ion Bănescu, a fost în legătură cu cel de-al doilea mandat de primar.
 
Anterior, la 1 ianuarie 1900, Ion Bănescu a fost ales dintre Consilierii comunali ai urbei să devină primar pentru o perioadă de timp limitată, ca urmare a decesului prof. E. Sebina. Încă de la începutul mandatului a venit cu mai multe propuneri:

 
Apa potabilăde bună calitate pentru oraş a fost un obiectiv major al mandatului său. Debitul de apă de suprafaţă adus de la Dunăre în mai multe etape de 6000 mc/zi, prelevat de la Hinog, a rezolvat alimentarea cu apă a populaţiei oraşului şi a localităţilor aflate e traseul conductei, de la Cernavodă și Medgidia.
 
Aducerea apei de la Dunăre s-a realizat printr-o investiţie publică de 3 milioane de lei. Veniturile realizate de Primărie din taxele anuale plătite de beneficiari, a adus venituri care au asigurat plata debitelor şi a dobânzilor la credite, plus un excedent de profit care s-a aplicat investiţiilor viitoare.
Iluminatul public a reprezentat un alt proiect major. S-au înlocuit cele două sisteme de iluminat, cu arc şi cu gaz, introducându- se iluminatul electric pentru majoritatea consumatorilor, curent ce era furnizat de cele două motoare instalate în uzina de pe strada Cr. Georgescu.
S-au pavat străzile: Traian, Carol, Romană, Cantacuzino, L. Catargi,Elisabeta, Portului precum şi piaţa Gării și piaţa Independenţei.
Băile de la Mamaia au reprezentat alt proiect care a prins contur în mandatul său.
Cazinoul comunal se va realiza mai târziu și va reprezenta un simbol al orașului.
Amenajarea abatorului s-a realizat la Anadalchioi. Cu sprijinul guvernului s-a obţinut un pavilion la târgul de vite (Depozitul de armăsari).
 
O construcţie spaţioasă din confecţii metalice, beton armat şi sticlă armată, cu subsol, parter şi etaj, se află şi astăzi în funcţiune cu alte destinaţii în mijlocul oraşului. A purtat denumiri precum Hala Carol şi Hala Unirii.
 
Raportul privind investițiile a fost semnat de Ion Bănescu, în calitate de primar şi de consilierii săi T.G. Dabo, N. Simionescu, T. Manicatide, I. Dumitrescu, Ali Riza Crimizade. Aceste investiţii s-au realizat pe baza unui împrumut de 4 milioane de lei făcut de Primăria oraşului, garantat doar de aceasta, obţinut prin relaţiile lui Ion Bănescu cu unii membrii ai Partidului Conservator, Mihail Şuțu şi Take Ionescu, având şi acordul guvernului.
 
A stabilit noile limite ale oraşului în partea de la nord, vest şi sud vest și înfiinţat Cartierul Românesc în partea de nord pe care l-a echilibrat în cadrul noii sitematizări cu cartierul Anadolchioi, iar primăria a oferit locuri de casă disponibile pe care mai mulţi locuitori veniţi la Constanţa, au putut să le cumpere la preţuri modice, accesibile veniturilor locuitorilor.
 
A construit Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului și a început tratativele cu Societatea Marilor Stabilimente, care până în anul 1911 va construi Cazinoul şi imediat Hotelul Palas (1912-1923). A construit clădirea Şcolii nr. 2 de băieţi şi fete pe strada Mahomedană, începând și tratativele cu Direcţia Portului pentru construcţia şi amenajarea falezei de la Cazinou.
S-a preocupat de lucrările de edilitate publică, prin introducerea sistemului de canalizare, pavarea străzilor, amenajarea trotuarelor, iluminat electric public și casnic, precum şi de distribuţie a apei potabile.
 
Take Ionescu, preşedintele Partidului Conservator Democrat spunea despre primarul urbei tomitane: ,,L-am cunoscut pe Ion Bănescu mai bine de 18 ani şi în aceşti 18 ani l-am văzut stăpânit de un singur gând - Înălţarea Dobrogei pentru slăvirea şi întărirea României".
 

Bibliografie selectivă:
***Tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului, București,1988
Petre Covacef, Onomastica străzilor din Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010
 
 
Despre Adrian Ilie
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri post universitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (L). Primari ai urbei tomitane implicați în modernizarea orașului