#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (L). Primari ai urbei tomitane implicați în modernizarea orașului

 

Vă propun o temă interesantă cu privire la primarii urbei tomitane care au avut o viziune în ceea ce privește dezvoltarea orașului. Unul dintre primii conducători ai urbei a fost ANTON A. ALEXANDRIDIS.
Primul primar al oraşului a fost ales în două mandate, primul în perioada 1878-1880, iar cel de-al doilea în perioada 1882-1883. Comerciant turc de origine grecească născut la Adrianopole, tatăl său, Antonio Alexandridi, era paşă şi guvernator al Rumeliei Orientale.

La instalarea administraţiei româneşti la Constanţa în anul 1879, Alexandridi era un negustor prosper de băcănie şi de coloniale. Afacerile sale sedesfășurau  în special cu lucrătorii şi funcţionarii Companiei engleze „Danube and Black Sea RailwayCo. and Kustendje Harbour, Ltd".Acești funcționari erau interesați de dezvoltarea orașului.
În timpul mandatului său au sosit la Constanţa și primii funcţionari români, care de la început au impus vorbirea şi scrierea românească în primărie, odată cu plecarea autorităților otomane.
Prefectul Remus Opreanu a căutat printre locuitorii oraşului o persoană competentă pe care s-o numească în funcţia de primar al oraşului, iar negustorul grec Anton Alexandridis era persoana care putea să colaboreze cu toate minoritățile din Constanța.

Prefectul Remus Opreanu conlucra cu funcţionarii români și nu acceptau un primar necreștin, cu toate că în oraș comunitatea turco-tătară era destul de numeroasă. Musulmanii nu erau de acord cu orice primar, iar bulgarii acceptau un primar creștin.  Comunitatea engleză de la Constanţa era nesemnificativă. Mai implicaţi erau evreii care lucrau la Atelierele de reparat locomotive şi vagoane din port.
Singura soluţie aleasă de prefect a fost alegerea unui grec la prima funcţie de primar din oraş, cu toate că celelalte grupuri etnice din oraș nu agreau comunitatea greacă, mai cu seamă prin prisma desfășurării alegerilor.
 Anton Alexandridis a conștientizat faptul că Dobrogea se va dezvolta, că statul român se va afirma internațional, că portul Constanța se va dezvolta. Antonio nu cunoştea limba română dar la fel ca oricare negustor oriental, s-a adaptat imediat prezenţei administraţiei şi funcţionarilor români. Nu cunoştea nici legea românească de aplicare a impozitelor, deoarece până atunci se conducea după legile turceşti. A intrat în conflict cu avocatul Panait Holban, care dorea aplicarea imediată a fiscalităţii, el nefiind de acord cu taxe sporite pentru contribuabili.

Inerţia sistemului de legi turceşti în administrarea oraşului, a făcut ca unii contribuabili locali, să nu respecte nici în anii următori legea fiscală românească, cerutăde avocatul Panait Holban. A. Alexandridis a revenit în 1882 la mandatul de primar pentru încă doi ani, dar a decedat în timpul mandatului, fără a-l duce la bun sfârșit.
Cea mai importantă realizare a primarului AntonAlexandridis a fost aceea că împreună cu G. Auneanu, portărelul oraşului, să nominalizeze toate străzile din Constanţa, să compartimenteze loturile de pe străzi cu numere, în vederea aplicării începând cu anul 1883 a legilor fiscale de impozite pentru Primăria oraşului.



Primarul Anton Alexandridis a introdus pentru prima dată numele străzilor, numerotarea locuințelor, având în vedere impozitarea contribuabililor, ale căror impozite aveau menirea de a dezvolta orașul de la malul mării.
 
Bibliografie selectivă:
***Tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului, București,1988
Petre Covacef, Onomastica străzilor din Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010
 
 
Despre Adrian Ilie
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri post universitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XLIX). Transportul public din Constanța în perioada regimului comunist