26 mai 1949 Monografia plășii Cernavodă - „Toate comunele, prin produsele lor diferite, se completează unele pe altele”

• Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 77 de ani, pe 26 mai 1949, a fost redactată o scurtă monografie a plășii Cernavodă cuprinzând informații despre: (i) relief, (ii) climă, (iii) ape, (iv) industrie, (v) agricultură, (vi) animale, (vii) căi de comuncație, (viii) populație.

Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.

Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.

Lucrarea istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.

În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.

26 mai 1949: Monografia plășii Cernavodă


Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 77 de ani, pe 26 mai 1949, a fost redactată o scurtă monografie a plășii Cernavodă cuprinzând informații despre: (i) relief, (ii) climă, (iii) ape, (iv) industrie, (v) agricultură, (vi) animale, (vii) căi de comunicație, (viii) populație.


O altă sursă bibliografică, însă publicată cu 11 ani înaintea scurtei monografii anteprecizate, este lucrarea „Istoricul orașului Cernavoda”, de Ioan I. Mușat, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța, care prezintă în peste 100 de pagini monografia localității Cernavoda.




Constituția adoptată pe 13 aprilie 1948 organiza teritoriul Republicii Populare Române în comune, plași, județe și regiuni. Astfel, o plasă, precum Cernavodă la acea vreme, cuprindea mai multe comune, condusă de un Comitet provizoriu.




„Comitetul Provizoriu al Plăşii Cernavoda
Monografia Plăşii Cernavoda, întocmită la data de 26 mai 1949


I.Relief


Dacă din punct de vedere administrativ, Plasa Cernavoda formează o unitate, din punct de vedere însă al factorilor naturali, nu constituie o unitate naturală, căci dacă satele de pe malul


Dunării au caractere comune, în schimb satele aşezate la o distanță oarecare de malul Marelui Fluviu, au o altă înfăţişare.


Toate comunele însă prin produsele lor diferite, ce le furnizează, se completează unele pe altele, având reprezentate aproape toate îndeletnicirile rurale ca: agricultura, creşterea vitelor, cultura viței-de-vie, pescuitul, exploatarea lemnului, etc.


Terenul acestei plăşi este destul de frământat, mai mult dealuri și văi și foarte puţin şes, pe mereaua comunelor Siliştea şi Tepeş-Vodă.


Regiunea Cernavoda, din punct de vedere al constituției geologice, este formată din roci sedimentare aparţinând celor 4 ere şi anume: Era Primară sau Paleozoică, Era Secundara
(Mezozoică), Era Tertiara si Era Quaternară.


II. Clima


Prin așezarea sa geografică, regiunca noastră ar trebui să aibă o climă dulce asemănătoare cu a ţărilor din Sudul Europei, totuşi datorită apropierii apelor Dunării, regiunea are un climat continental, caracterizat prin ierni friguroase, primăveri scurte, veri călduroase, toamne lungi şi uscate.


Ploile cad foarte neregulat, partial si destul de puţine, vara trec 3-4 luni, fără să cadă o picătură de ploaic. Din cauza terenului foarte poros, apele din ploi, sc cvaporează repede şi ceva mai mult, din cauza terenului accidentat apele se scurg pe văi, ducând la vale imense cantități de aluviuni. Temperatura variază în timpul verii în jurul a 11°C., iarna ajunge la o medic de 3,8°C.


Oscilațiile de temperatură sunt destul de mari între iarnă şi vară, ceea ce are ca rezultat, la pomi, producerea unui dezechilibru vegetativ, ce duce la pieirea fructelor acestora.
Vânturile sunt caracteristice regiunii, suflând în permanenţă si fiind uscate.


III. Ape


În afară de Dunăre, care se scurge în lungul regiunei, nu există decât un singur pârâu, care străbate valea Boascicului (Comuna Dunărea).


Avem în schimb ghiolurile: Purcăreaţa, Ramadanul, Domneasca Mare, Domneasca Mică, situate în jurul comunei Seimenii Mici. Balta Cochirleni, situată în marginea satului Cochirleni, în partea de apus, Balta Baciu, Vederoasa şi Valea Carasu, între comunele Aliman şi Rasova.


Din cauza topirii zăpezilor, primăvara în partea de sus a Fluviului Dunărea apele sale se revarsă, deseori peste ambele maluri, inund suprafeţe importante de teren. În urma retragerii apelor, vegetația creşte repede producând astfel o hrană abundentă pentru vitele mari şi mici, iar din lăculeţele rămase se pescuiesc cantități importante de peste, care formează hrana populației riverane. Regiunea Plășii Cernavoda, cuprinde suprafețe importante de păduri, unele situate pe malul drept al Dunării, iar altele în ostroavele Dunării, astfel avem între Aliman și Rasova,
suprafaţa de 625 ha. pădure esenţă tare (carpen, stejărică, ulm, etc.), iar prin văile şi ostroavele din jurul comunei Rasova, există suprafaţa de 474 ha. pădure esenţă tare şi moale. Între comunele Seimenii Mici - Seimenii Mari, există în ostroavele dunărene, suprafaţa de 197 ha. esenţă moale (salcie), iar în fata satului tot în ostroavele dunărene, există suprafaţa de 207 ha. esență moale.


Ca bogății ale subsolului, sunt câteva cariere de piatră pe mereaua oraşului Cernavoda, Saligny şi Cochirleni, unde piatra extrasă se întrebuinţează la împietruirea şoselelor, în general
piatra este de constituție mai slabă (calcaroasă).


IV. Industrii de stat și comunale (Naţionalizate)


Putem enumera următoarele: Fabrica de Ciment „Ideal”, care dă cel mai bun ciment din țară şi o producţie în 24 de ore de circa 30 vagoane, înfiinţată în anul 1909, numără circa 510 muncitori cu braţele şi mintea.


Fabrica de şuruburi şi buloane „9 Mai”, construită în anul 1906, numără circa 200 persoane.


Mai sunt în plasă un număr de 5 mori naţionalizate, din care una comercială şi care deservesc interesele populaţiei.


Mai sunt 3 prese de ulei, 3 darace de lână, una piuă boiangerie, un atelier mecanic, 11 cooperative de aprovizionare şi consum, precum şi câteva magazine particulare, precum şi un depozit de exploatarea lemnului.


V. Agricultura


Suprafaţa arabilă a Plăşii este de 34.674 ha. teren. Producţia medie la ha. la principalele culturi, cu aproximaţie este următoarea: grâu 300; orz 400; ovăz 400; porumb 600; floarea soarelui, bumbac 300; meiu 600; fasole 400; cartofi 5000.


VI. Situația animalelor


Se prezintă astfel: cabaline 2.653; bovine 6.322; ovine 36.204; porcine 1.907; păsări 16.494; stupi de albine 235; iepuri de casă 217; câini 3.541.


VII. Caile de comunicație


Cele mai circulate căi de comunicaţie sunt: calea ferată care datează din anul 1895, în același timp cu podul de peste Dunăre „Ing. Anghel Saligny”. Şosele judeţene sunt: Cernavoda - Saligny pe o distanţă de 15 km.; Cernavodă - Aliman pe o distanţă de 30 km; Cernavoda - Seimenii mari pe o distanţă de 7 km.; şi Siliştea - Tepes Vodă - Gălbiori, pe o distanţă de 15 km. Între fiecare comună, există încă drumuri de pământ, pe care pot circula vehicule cu tracţiune hipo şi auto.


VIII. Populatia.


Populaţia Plășii Cernavoda, la data de 1 ianuarie 1949, numără în total, oraşul si comunele rurale, cifra de 20.994, numai oraşul Cernavoda având o populaţie de 5.875 suflete.
Desfasurata pe meserii, populaţia plasii se prezintă astfel:




Suprafaţa plășii este de 476,46 Km.p., iar densitatea locuitorilor este de 44,4 la Km_p.


Plasa Cernavoda are un număr de 10 comune rurale şi una urbană.


*SJAN. Constanţa, fond Prefectura jud. Constanta, dosar 52/1949, ff 8, 9.”


Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Descarcă gratuit lucrarea „Arhive dobrogene“, de Constantin Cheramidoglu din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța
 


Citește și:
 
Cea mai recentă apariție editorială a lui Constantin Cheramidoglu: „Arhive dobrogene”, un volum de documente care își propune să aducă la cunoaștere istoria Dobrogei